Joi, 23 aprilie 2026, aproximativ 60 de jurnaliști acreditați s-au prezentat ca de obicei la intrarea în Casa Rosada — palatul prezidențial din Buenos Aires — și au descoperit că amprentele lor biometrice fuseseră dezactivate din sistem. Măsura, luată fără anunț prealabil, a declanșat o dezbatere amplă în Argentina despre limitele securității naționale și dreptul la informare al cetățenilor.
Poziția guvernului argentinian: securitate națională
Guvernul argentinian a oferit o explicație oficială clară. Secretarul pentru Comunicare și Presă, Javier Lanari, a transmis pe rețeaua X că decizia de a elimina accesul biometric al jurnaliștilor acreditați a fost luată ca „măsură preventivă” în urma unei plângeri penale depuse de Casa Militară pentru spionaj ilegal, precizând că „singurul scop este garantarea securității naționale”, conform publicației La Jornada.
Incidentul care a declanșat totul: canalul de televiziune TN a difuzat imagini filmate din interiorul palatului prezidențial cu ochelari inteligenți, dispozitive de tip „smart glasses”, inclusiv imagini cu șeful de cabinet Manuel Adorni deplasându-se prin coridoarele instituției. Guvernul a considerat că difuzarea acestor imagini a expus zone restricționate și a constituit o vulnerabilitate de securitate, depunând plângere penală împotriva a doi jurnaliști ai canalului.
Potrivit mai multor surse ale aceleiași publicații, interdicția este legată și de investigații privind o presupusă rețea de spionaj rusă care, conform autorităților, ar fi orchestrat o campanie media împotriva președintelui Javier Milei în 2024 — context în care Casa Rosada refuzase deja accesul unor jurnaliști din publicații suspectate de legături cu această rețea.
Secretarul Lanari a precizat că acreditările jurnaliștilor nu au fost anulate, ci că accesul biometric a fost suspendat temporar din motive de securitate, lăsând deschisă perspectiva unei reluări a accesului după clarificarea situației.
Reacțiile presei și ale opoziției: libertate de exprimare în pericol
Jurnaliștii și organizațiile de presă au contestat atât proporționalitatea, cât și legalitatea măsurii. Cei la Casa Rosada au publicat un comunicat comun în care calificau decizia drept „nejustificată” și considerau că aceasta „sugerează un atac explicit la adresa libertății presei, a exercitării jurnalismului și a dreptului publicului la acces la informații”.
Asociația Entităților Jurnalistice din Argentina (ADEPA), care reunește 180 de companii de presă, și-a exprimat „maxima îngrijorare” față de decizia „intempestivă” a guvernului, apreciind că aceasta „nu are precedent în viața democratică argentiniană” și că „afectează direct libertatea de expresie și dreptul la informare„.
Organizații internaționale: semnal de alarmă
Mai multe organizații internaționale au atras atenția asupra unui context mai larg. Reporters Without Borders (RSF) a afirmat că, de la venirea la putere a lui Javier Milei în 2023, Argentina a înregistrat „un declin abrupt al libertății presei”. PEN International a avertizat la rândul său cu privire la o „deteriorare gravă” a drepturilor la liberă exprimare, invocând legislația care a restrâns accesul la documente guvernamentale, desființarea unor instituții media publice și instalarea unui buton de „mut” utilizat în conferințe de presă.
Amnesty International a apreciat că „deteriorarea mediului pentru exercitarea libertății de exprimare și a jurnalismului în Argentina este rapidă și susținută”, adăugând că „climatul de intoleranță statală față de critică și stigmatizarea presei s-au transformat, în doi ani de mandat, într-o politică de stat”.
Guvernul argentinian nu a răspuns public acestor acuzații, menținând că măsura este strict tehnică și temporară, justificată de necesități de securitate instituțională.
Un conflict de durată între executiv și presă
Evenimentele din 23 aprilie de la Casa Rosada se înscriu într-o relație tensionată de durată între administrația Milei și mass-media. Încă din 2025, guvernul a limitat progresiv accesul jurnaliștilor în anumite săli ale Casei Rosada și a declarat alte zone interzise presei, măsuri care fuseseră deja criticate de mai multe partide politice și organizații civice, potrivit Euronews.
Președintele Argentinei – Javier Milei
Dezbaterea esențială rămâne una de principiu: în ce măsură un incident de securitate specific poate justifica suspendarea accesului tuturor jurnaliștilor acreditați la reședința executivului? Guvernul susține că proporționalitatea este asigurată prin caracterul temporar al măsurii; criticii consideră că precedentul creat este, prin el însuși, o problemă instituțională gravă, indiferent de durata suspendării.
Conflictul a intrat în faza judiciară. Ziarul Ámbito Financiero a depus o acțiune de tip „amparo” — echivalentul unui recurs constituțional de urgență — împotriva statului argentinian, solicitând revenirea imediată a jurnalistelor sale acreditate la Casa Rosada. Printre cele afectate se numără Liliana Franco, cu peste 30 de ani de acreditare la palatul prezidențial.
Până la această dată, guvernul nu a comunicat un termen clar sau un mecanism pentru restabilirea accesului. Rezoluția instanței va fi decisivă nu doar pentru jurnaliști, ci și pentru echilibrul dintre securitate, transparență și libertatea presei într-un climat politic tot mai tensionat.
Totuși, există și un semnal că situația ar putea fi rezolvată pe cale administrativă: o sursă de rang înalt de la Casa Rosada a declarat că guvernul anticipează că situația se va normaliza în cursul săptămânii, adăugând că episodul actual a survenit „în cel mai prost moment”, imediat după ce fusese soluționat cazul anterior legat de presupusa rețea rusă.
Surse: Reuters · Buenos Aires Times · Al Jazeera · Reporters Without Borders (RSF) · Amnesty International · La Jornada (Mexico) · elDiarioAR · The Rio Times
