Gimnasta Ana Bărbosu, medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Paris a primit o suspendare de doi ani din activitate. Motivul suspendării sportivei de 19 ani, care îşi continuă studiile şi activitatea în SUA, este legat de faptul că nu a răspuns apelurilor agenților antidoping de trei ori la rând, aşa cum prevăd regulamentele.
Cazul gimnastei române a izbucnit în luna februarie, când Bărbosu a primit în SUA vestea că ar putea fi suspendată.
Atunci, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a fost destul de voalat când a fost rugat să răspundă zvonurilor: „Este o informație pe care nu vreau să o comentez. Sunt anumite investigații, când vom avea certitudinea, atunci vom putea vorbi”.
Cel mai probabil, Federația Română de Gimnastică și Ana Bărbosu vor face apel la această decizie a Agenţiei Internaţionale de Testare.
Problemele de integritate sportivă se suprapun peste un vid juridic privind rezultatul final de la Jocurile Olimpice din 2024. Deși Ana Bărbosu primise oficial medalia de bronz în urma unei decizii TAS din august 2024, situația s-a schimbat radical la începutul anului 2026.
Tribunalul Federal Elvețian a admis recursul depus de gimnasta americană Jordan Chiles și de federația SUA, constatând vicii grave de procedură în modul în care TAS a comunicat cu partea americană în timpul procesului inițial. Ca urmare, instanța elvețiană a dispus rejudecarea cazului la TAS, ceea ce înseamnă că medalia nu mai aparține oficial Anei Bărbosu în acest moment, fiind „pe hold” până la o nouă decizie definitivă a tribunalului sportiv de la Lausanne.
Această dublă lovitură, suspendarea pentru ratarea testelor și incertitudinea asupra celui mai mare succes al carierei, pune sub semnul întrebării viitorul gimnastei, într-un moment în care Universitatea Stanford s-ar fi implicat financiar pentru a susține apărarea sportivei în fața forurilor antidoping.
