România a primit decizia finală a Comisiei Europene privind cererea de plată numărul 3 din cadrul PNRR, reușind să recupereze aproximativ 351 de milioane de euro din sumele care fuseseră inițial suspendate. Totuși, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că țara pierde definitiv circa 459 de milioane de euro, situație cauzată de „reformele întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
„Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a precizat ministrul.
Această cerere de plată, considerată una dintre cele mai dificile de până acum, a fost depusă pe 15 decembrie 2023, însă evaluarea Comisiei a scos la iveală deficiențe majore în îndeplinirea jaloanelor asumate.
Evoluția acestui dosar a fost marcată de o suspendare parțială a fondurilor în mai 2025, moment în care Executivul european a considerat că mai multe reforme nu au fost implementate satisfăcător. Deși România a beneficiat de o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare în noiembrie 2025, „Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a explicat Pîslaru.
Dincolo de istoricul acestei cereri, contextul actual este unul de presiune maximă, având în vedere că România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro până la termenul limită din august 2026. Experții avertizează că eșecul în îndeplinirea reformelor privind guvernanța companiilor de stat și energia riscă să atragă noi suspendări masive, într-un moment în care deficitul bugetar al țării pune deja presiune pe stabilitatea financiară națională.
