Piața imobiliară din România a intrat în 2026 cu frâna trasă. În primele patru luni din an, puțin peste 42.000 de apartamente au fost tranzacționate la nivel național, cu 15% mai puține față de aceeași perioadă din 2025 și cel mai slab început de an din 2021 încoace. Nu e o prăbușire, e o răcire. Românii nu au renunțat să-și cumpere locuințe, dar au învățat să amâne, să compare și să negocieze mai dur.
Tranzacțiile cu apartamente în București au scăzut cu 13,4% în martie 2026 față de aceeași lună din 2025, iar timpul de vânzare al proprietăților s-a prelungit vizibil.
De ce cumpără românii mai puțin? Răspunsul are mai multe straturi. Inflația de aproximativ 10%, creșterea dobânzilor la credite ipotecare, majorarea TVA de la 19% la 21% și prețurile care continuă să crească au contribuit toate la temperarea cererii. Indicatorul de accesibilitate a locuințelor arată că un român are nevoie acum de 7,9 ani de salariu net mediu pentru a cumpăra un apartament standard, față de 7,4 ani în 2023.
Cu alte cuvinte, locuințele devin pe zi ce trece mai greu de atins, chiar și pentru cei cu salarii decente. BNR menține dobânda cheie la 6,5%, una dintre cele mai mari din regiune, ceea ce ține creditul în zona costisitoare.
Prețurile, în schimb, nu au coborât. Ba dimpotrivă. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din România, cu un preț mediu de 3.272 de euro pe metru pătrat, depășind în anumite zone nivelul unor metropole europene precum Madrid sau Berlin. Bucureștiul e pe locul doi, cu 2.236 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 22% într-un singur an. Brașovul a ajuns la 2.306 euro pe metru pătrat, iar apartamentele vechi din oraș s-au scumpit cu 44% în trei ani. Un paradox aparte: în București, apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi, cu 27% în plus, pentru că sunt situate central, aproape de transport, școli și spitale.
Există și o veste mai bună, sau cel puțin un motiv de optimism controlat. Indicele IRCC a coborât la 5,68% în primul trimestru din 2026, ceea ce reduce ușor costul creditelor cu dobândă variabilă. Analiștii de la Colliers estimează că BNR ar putea reduce dobânda cheie cu un punct procentual în 2026, ceea ce ar relaxa condițiile de creditare și ar putea readuce cumpărători pe piață. Dacă se întâmplă, piața se poate redeschide. Dacă nu, românii care amână vor continua să aștepte un moment mai bun, iar prețurile vor continua să crească fără ca tranzacțiile să țină pasul. O ecuație în care nimeni nu câștigă rapid
