Washingtonul a suspendat luna trecută livrările de dolari cash și cooperarea militară cu Irakul, invocând peste 600 de atacuri ale milițiilor proiraniene asupra instalațiilor americane.
Reluarea sprijinului american presupune expulzarea milițiilor din instituțiile de stat, tăierea finanțării bugetare și refuzul salariilor pentru combatanți.
Luna trecută, SUA au suspendat livrarea de dolari cash către Bagdad, precum și programele de cooperare militară. Washingtonul speră să forțeze astfel Irakul să destructureze milițiile proiraniene pe care le acuză de atacuri recente împotriva intereselor americane.
Ce condiții impune Washingtonul Bagdadului pentru reluarea sprijinului
Acest înalt responsabil al Departamentului de Stat american a explicat, sub acoperirea anonimatului, că Ali al-Zaidi, desemnat viitor prim-ministru, ar trebui să se sesizeze în ceea ce privește ‘linia neclară’ între statul irakian și grupările armate proiraniene în această țară majoritar șiită.
Reluarea susținerii americane presupune ‘expulzarea milițiilor teroriste din orice instituție de stat, tăierea finanțării lor de la bugetul irakian și refuzul de a le plăti salarii acestor combatanți’, a precizat responsabilul în cauză.
Peste 600 de atacuri asupra instalațiilor americane în Irak de la sfârșitul lui februarie
‘Acesta este tipul de măsuri care ne-ar da încredere și ne-ar face să spunem că există o nouă stare de spirit’, a adăugat el.
Însărcinat să formeze guvernul, Zaidi a fost felicitat de președintele american. Donald Trump a amenințat în schimb că-și va retrage susținerea dacă fostul favorit, Nuri al-Maliki, va ocupa acest post.
Rolul lui Maliki și tensiunile politice în jurul numirii noului premier irakian
Potrivit aceluiași responsabil, instalațiile americane în Irak au suferit peste 600 de atacuri de la sfârșitul lui februarie, începutul loviturilor americano-israeliene asupra Iranului.
‘Nu minimalizez gravitatea acestei provocări, nici ceea ce ar trebui făcut pentru a rupe aceste relații. S-ar putea începe printr-o declarație politică și fără ambiguitate, care să afirme că milițiile teroriste nu fac parte din statul irakian. Anumite elemente din statul irakian au continuat să asigure o acoperire politică, financiară și operațională acestor miliții teroriste’, a explicat această sursă.
Relațiile bilaterale cu SUA s-au deteriorat după ce a devenit clar că Maliki vizează din nou funcția de prim-ministru, într-o țară unde, printr-o convenție, șeful guvernului este șiit, președintele parlamentului, sunit, iar președintele, deținătorul unei funcții în mare parte ceremoniale, kurd.
Figură de prim-plan a vieții politice irakiene, Nuri al-Maliki, în vârstă de 75 de ani, este acuzat că păstrează o mare apropiere față de guvernul clerical șiit iranian și că alimentează tensiunile confesionale.
De la începutul războiului, atacurile comise de grupuri armate în Irak au vizat ambasada americană la Bagdad, precum și câmpuri petrolifere exploatate de companii străine.
