Cea mai mare Cupă Mondială din istorie — 48 de echipe, trei țări organizatoare, miliarde de telespectatori — riscă să înceapă cu un scandal diplomatic fără precedent.
Iranul a confirmat că va participa, dar nu înainte de a pune FIFA și organizatorii în fața unui ultimatum cu 10 puncte. Și câteva dintre ele sunt aproape imposibil de rezolvat.
Cum a început totul: un președinte refuzat la frontieră
Totul a plecat de la un incident care, în orice altă împrejurare, ar fi trecut neobservat. Mehdi Taj, președintele Federației Iraniene de Fotbal, a fost refuzat la intrarea în Canada luna trecută, înainte de Congresul FIFA de la Montreal. Motivul invocat: legăturile sale cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice — IRGC — organizație listată ca teroristă atât în Canada, cât și în Statele Unite.
Incidentul a aruncat în aer o tensiune mocnită de luni bune și a forțat Iranul să iasă public cu o poziție clară: vom veni la Cupa Mondială, dar în condițiile noastre.
Cele 10 condiții: ce cere Teheranul
Federația iraniană a publicat oficial lista cerințelor adresate FIFA. Printre cele mai sensibile se numără garantarea vizelor pentru toți membrii delegației — jucători, antrenori și oficiali — inclusiv pentru cei care au efectuat serviciul militar în cadrul IRGC. O cerere care pune direct în coliziune regulamentele FIFA cu legislația americană și canadiană în materie de securitate națională.
De asemenea, Iranul solicită respectarea deplină a simbolurilor naționale — drapel și imn — securitate sporită în aeroporturi, hoteluri și stadioane, și, poate cel mai controversat, o restricție informală adresată presei: jurnaliștii să se limiteze la „aspecte tehnice ale fotbalului”.
Ultima cerere e aproape imposibil de aplicat. În cazul Iranului, fotbalul și politica nu au trăit niciodată în camere separate.
FIFA în mijlocul focului încrucișat
FIFA se află acum în cea mai incomodă poziție posibilă: prinsă între dreptul suveran al statelor organizatoare de a-și controla frontierele și obligația sa statutară de a asigura participarea tuturor echipelor calificate.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a transmis deja un mesaj cu două tăișuri: fotbaliștii iranieni sunt bineveniți, dar persoanele cu legături la IRGC pot fi în continuare blocate la frontieră. Un răspuns care rezolvă parțial problema — și o complică pe rest.FIFA poate gestiona protocoalele din interiorul turneului. Nu poate modifica legislația americană de imigrare.
Fotbal și politică: o frontieră inexistentă
Că această linie e imposibil de trasat în cazul Iranului a demonstrat-o cu prisosință Cupa Asiei feminine din Australia, în martie. Mai multe jucătoare iraniene au încercat să solicite azil pe durata turneului, declanșând un incident diplomatic major. Șapte au primit vize umanitare australiene. Cinci s-au răzgândit și s-au întors acasă.
Antrenorul echipei masculine, Amir Ghalenoei, a recunoscut deja că unele meciuri ale Iranului la Cupa Mondială vor fi înconjurate de o atmosferă puternic politizată. E o recunoaștere rară, dar onestă.
Ce urmează
Iranul nu a amenințat cu retragerea. Dimpotrivă — tonul comunicatului federației sugerează o echipă hotărâtă să fie prezentă, dar și să transmită un mesaj politic clar prin simpla prezență. FIFA negociază. Washingtonul și Teheranul sunt tehnic într-un armistițiu fragil după conflictul militar din februarie. Și Cupa Mondială începe pe 11 iunie.
Niciodată cel mai mare turneu de fotbal din lume nu a pornit cu un dosar diplomatic atât de complicat pe masă. Și niciodată miza nu a fost atât de mare — pentru toată lumea implicată.
