UPDATE
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, miercuri, la Bucureşti, după Summitul B9, că Rusia rămâne în continuare ameninţarea directă a NATO, iar statele Alianţei trebuie să se apere. Nu putem să lăsăm garda jos
”Vom sta mpreună şi ne vom apăra împotrriva oricărei ameninţări. Rusia Rusia rămâne în continuare ameninţarea directă a NATO şi continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO”, a afirmat, miercuri, la Bucureşti, după Summitul B9, secretarul general al NATO, Mark Rutte.
El a mai precizat că armata trebuie să aibă resursele necesare şi trebuie să cheltuiască mai mult, astfel încât stoate ţările să aibă posibilitatea de a se apăra.
UPDATE
Declarația comună adoptată la Summitul B9 și al Aliaților Nordici, desfășurat la București, transmite un mesaj ferm privind securitatea Flancului Estic al NATO și rolul Rusiei în actualul context geopolitic. Liderii reuniți în Capitală afirmă că „Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa securităţii Aliaţilor”, subliniind că NATO trebuie să își concentreze eforturile asupra apărării colective și consolidării capacităților militare.
Documentul a fost semnat de statele participante din formatul București 9 și de aliații nordici, în prezența secretarului general al NATO și a președintelui Ucrainei. Statele Unite au participat în calitate de observator. În finalul declarației, Ungaria a transmis o „abţinere constructivă”, precizând că nu poate susține actuala formulare a textului ca „limbaj convenit”.
Potrivit declarației, reuniunea de la București reflectă „angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării pe întregul Flanc Estic al NATO”, într-un context marcat de amenințări tot mai mari la adresa securității euro-atlantice.
Liderii aliați arată că NATO trebuie să își întărească postura defensivă și să accelereze investițiile în apărare. „Ne asumăm responsabilităţi mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor şi prin creşterea investiţiilor în apărare, pe măsură ce Aliaţii lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB”, se arată în document.
În ceea ce privește Rusia, statele participante condamnă atât războiul din Ucraina, cât și acțiunile hibride desfășurate împotriva statelor aliate și partenere. Declarația menționează explicit „sabotajul, atacurile cibernetice şi o gamă largă de atacuri hibride şi activităţi destabilizatoare”, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian de pe Flancul Estic.
Textul pune accent și pe consolidarea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv împotriva amenințărilor generate de drone, dar și pe protejarea infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație.
În același timp, liderii B9 și nordici își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. „Aliaţii B9 şi Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ne reafirmăm sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional”, se precizează în declarație.
Semnatarii documentului susțin în continuare aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și transmit că ajutorul militar pentru Kiev va continua „prin toate mijloacele şi instrumentele disponibile”.
Totodată, declarația susține o „pace justă şi durabilă în Ucraina”, în conformitate cu dreptul internațional și bazată pe „garanţii de securitate solide şi credibile”. Liderii salută eforturile de pace ale Statelor Unite și cer creșterea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a participa la negocieri.
Documentul face referire și la situația din Orientul Mijlociu, statele participante exprimându-și sprijinul pentru eforturile aliaților de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
În final, liderii reuniți la București transmit că rămân „uniţi şi pregătiţi să continuăm să asigurăm o Alianţă mai capabilă de luptă, mai rezistentă şi mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat”.
Ungaria a transmis însă o poziție separată în legătură cu textul final al declarației. „Ungaria doreşte să îşi exprime o abţinere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susţină actuala formulare a declaraţiei ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se arată în document.
UPDATE
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, în debutul summit-ului B9 de miercuri, de la Bucureşti, că aliaţii trebuie să sporească cheltuielile dedicate apărării şi să dezvolte toţi împreună o bază industrială militară transatlantică solidă. Şeful statului a subliniat că această reuniune este „o oportunitate” de a reafirma sprijinul aliaţilor pentru Ucraina şi Republica Moldova, „nu doar declarativ, ci şi eficient”, întrucât „de securitatea lor depinde securitatea noastră”.
„Întâlnirea noastră se desfăşoară într-un climat internaţional dinamic şi se desfăşoară, ca de obicei, cu două luni înainte de Summitul NATO de la Ankara. Nu e lipsit de importanţă faptul că suntem în apropierea Ucrainei, suntem în apropierea Mării Negre şi suntem în apropierea locurilor în care teritoriul aliat este ameninţat. Scopul reuniunii noastre de azi este de a coagula, de a acorda viziunile noastre despre viitorul Alianţei Nord-Atlantice şi pentru fiecare dintre ţările noastre există o prioritate pentru propria securitate. Există o prioritate pentru consolidarea relaţiei transatlantice. Există o prioritate pentru consolidarea Alianţei. De aceea, motto-ul acestei reuniuni este «Oferind mai mult pentru securitatea transatlantică»”, a spus Nicuşor Dan.
Nicuşor Dan a precizat ce trebuie făcut pentru consolidarea Alianţei.
”În primul rând, trebuie să sporim cheltuielile dedicate Apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilităţi. Trebuie să sporim contribuţia aliaţilor europeni la Alianţă şi trebuie să dezvoltăm toţi împreună o bază industrială militară transatlantică solidă. E o oportunitate această reuniune pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la summitul NATO anterior de la Haga”, a punctat şeful statului.
Preşedintele României a adăugat că, „nu în ultimul rând”, reuniunea de la Bucureşti este „o oportunitate pentru a reafirma sprijinul” pentru Ucraina şi Republica Moldova.
„E un sprijin pe care nu trebuie să îl facem doar declarativ, ci trebuie să îl facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”, a transmis Nicuşor Dan, în deschiderea summitului B9.
ȘTIREA INIȚIALĂ
România găzduiește miercuri al 11-lea Summit B9 la Palatul Cotroceni, cu 16 delegații străine, inclusiv președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și secretarul general NATO, Mark Rutte.
Reuniunea pregătește pozițiile Flancului Estic înaintea Summitului NATO de la Ankara, cu agenda centrată pe cheltuieli de apărare de 5% din PIB și sprijinul pentru Ucraina.
Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.
România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară, după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022, consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, președintele Nicușor Dan va coprezida lucrările alături de omologul său polonez, Karol Nawrocki, în calitate de stat cofondator al formatului.
La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali:
* Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria
Palatul cotroceni: Cine participă la Summitul B9 de la București
* Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
* secretarul general NATO, Mark Rutte
* Invitați speciali sunt președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și Thomas DiNanno – subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională
Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru.
La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație comună.
Copreședinții formatului, România și Polonia, alături de secretarul general al Alianței Nord-Atlantice vor susține la final o conferință de presă.
Ce subiecte sunt pe agenda summit-ului B9 2026
Formatul București 9 a fost lansat în anul 2015, la inițiativa comună a României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.
Cele zece reuniuni de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Summitul din 2026 se desfășoară cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7 – 8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securității europene și transatlantice, se arată în comunicatul citat. ‘Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa Alianței. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spațiului aerian aliat, acte de sabotaj, amenințări la adresa infrastructurii critice și campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii’, precizează sursa citată.
Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate.
Pe agenda reuniunii se află subiecte legate de:
* creșterea cheltuielilor de apărare – implementarea angajamentelor de la Haga privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare și consolidarea bazei industriale transatlantice;
România și Polonia copreședintă formatul creat ca răspuns la anexarea Crimeei
* coerența strategică pe Flancul Estic – abordare omogenă de la nord la sud, cu accent pe coordonare și interoperabilitate;
* sprijinul pentru Ucraina – importanța pentru securitatea europeană și transatlantică a unei soluționări juste și durabile a conflictului;
* partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO – creșterea contribuției aliaților europeni (și Canadei) și intensificarea investițiilor în cercetare și inovare în domeniul apărării.
Conform Administrației Prezidențiale, șeful statului român va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. De asemenea, Nicușor Dan va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea aliată.
Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană, mai arată comunicatul citat.
