Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică semnalează o campanie de influențare în care personaje generate cu AI sunt prezentate fals drept angajați ai Poliției sau Jandarmeriei Române, pentru a testa comportamentul online al utilizatorilor din România.
Scopul campaniei este micro-targetarea populației pentru a calibra viitoare mesaje de manipulare, cu risc de fraudă și colectare de date personale.
București, 254 mar /Agerpres/ – Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii de influențare, cu micro-targetare la nivelul populației României, în care sunt folosite personaje generate de Inteligența Artificială (AI), prezentate în mod fals drept angajați ai Poliției Române sau Jandarmeriei Române.
Cum funcționează campania cu polițiști și jandarmi falși generați cu AI
Potrivit instituției, scopul postărilor, care par să reflecte situații reale, este acela de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare.
‘Semnalăm o campanie de influențare cu micro-targetare la nivelul populației României, care exploatează emoțiile și contextul social pentru a testa tipul de conținut la care reacționează rapid și eficient utilizatorii de pe social media din România. Atacatorii folosesc personaje generate cu inteligență artificială, prezentate în mod fals drept angajați ai Poliției Române sau Jandarmeriei Române, pentru a crește credibilitatea conținutului. Deși la prima vedere postările par să reflecte situații reale, scopul acestora de a testa reacția publicului și de a identifica tipare de comportament online precum și realizarea unei micro-targetări la nivelul populației, pentru a calibra ulterior mesajele de influențare viitoare. Aceste tehnici sunt utilizate și în alte state, pentru a înțelege ce tip de conținut ‘prinde’ la public și pentru a construi în viitor campanii mai eficiente de influențare’, menționează sursa citată, într-o postare publicată, marți, pe pagina oficială de Facebo
ok a instituției.
Ce alte tipuri de conținut fac parte din aceeași campanie de influențare
Reprezentanții DNSC subliniază, totodată, că, din aceeași categorie fac parte și ‘medicamente-minune’, care promit vindecări rapide, aplicații sau platforme care promit câștiguri financiare nerealiste ori ‘descoperiri ascunse’ menite să creeze senzațional.
‘În unele cazuri, aceste tactici sunt asociate și cu tentative de colectare a datelor personale sau fraude online’, avertizează experții în securitate cibernetică.
În aceste situații, utilizatorii sunt sfătuiți să nu distribuie conținut suspect, chiar dacă pare credibil, să verifice sursa informației din canale oficiale, să analizeze imaginile cu atenție (conținutul AI prezintă adesea detalii nefirești), să fie atenți la inconsecvențele din text, voce sau comportamentul personajelor, dar și să caute confirmări din mai multe surse independente.
