Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat vineri că România și Slovacia trec de la discuții la acțiune în producția comună de armament, după întâlnirea cu omologul slovac Robert Kalinak.
România deține infrastructură industrială care poate acoperi până la 35% din activele unei fabrici noi, iar Slovacia susține propunerea românească pentru un mecanism european de finanțare a apărării.
‘M-am întâlnit cu omologul meu din Republica Slovacă, Robert Kalinak, în contextul vizitei oficiale în România a prim-ministrului Robert Fico, și am decis un lucru foarte clar: trecem de la discuții la acțiune. Două echipe se apucă de lucru imediat. Noi mergem în Slovacia să vedem exact ce pot produce. Ei vin în România să identifice unde putem produce împreună. Este un pas concret spre o cooperare reală, nu doar intenții’, a scris Miruță, pe pagina sa de Facebook.
Producție comună de armament România-Slovacia: ce urmează concret
Potrivit acestuia, s-a discutat ‘aplicat’ despre cum se poate accelera colaborarea în domenii esențiale la nivel aliat și european, dezvoltarea de capabilități, reducerea dependențelor strategice și întărirea securității euroatlantice.
‘Un alt punct important: Slovacia susține propunerea României la nivel european pentru ca un nou mecanism de finanțare a industriei de apărare (un posibil SAFE 2) să țină cont prioritar de platformele deja existente, așa cum România deține. Ideea este simplă și corectă: înainte de a construi de la zero, trebuie să știm exact ce avem deja, iar platformele existente, fabricile pe care le avem, trebuie folosite cât mai eficient și readuse la viață cu adevărat. Realitatea este că cererea pentru echipamente de apărare – atât din partea statelor membre, cât și a Ucrainei – a crescut accelerat. Nu putem răspunde rapid fără să folosim inteligent ceea ce există deja în Europa’, a subliniat Radu Miruță.
De ce România are un avantaj real în industria de apărare europeană
Ministrul a adăugat că România are ‘un avantaj real’ – deține infrastructură, platforme industriale și capabilități logistice care pot reprezenta până la 35% din activele necesare unei fabrici noi, ceea ce înseamnă timp câștigat, costuri reduse și producție accelerată.
‘Ceea ce lipsește astăzi este o cartografiere clară a acestor capacități la nivel european și o coordonare reală, de sus în jos, care să lege aceste resurse între ele – între statele membre și în relația cu Ucraina. Exact asta propunem. Am prezentat această abordare și la nivel european și există deschidere pentru a o duce mai departe. Europa trebuie să producă mai mult, mai rapid și mai coordonat. Iar România nu doar că este parte din acest efort, ci poate fi unul dintre pilonii lui’, a punctat Miruță.
