Premierul Ilie Bolojan a solicitat marți o abordare unitară a cadrului legal, după ce a semnalat că interpretările contradictorii ale instituțiilor de audit blochează absorbția fondurilor europene și respectarea jaloanelor PNRR până în august 2026.
Guvernul s-a declarat deschis la modificări legislative pentru clarificarea normelor, în contextul unei reuniuni internaționale a instituțiilor supreme de audit găzduite la Palatul Victoria.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, discuțiile au vizat rolul instituțiilor supreme de audit în asigurarea unei bune guvernanțe, utilizarea eficientă și responsabilă a fondurilor publice și europene, precum și consolidarea cooperării instituționale.
De ce sunt blocate proiectele finanțate din fonduri europene
Prim-ministrul a precizat că principalele obiective ale Guvernului sunt reducerea deficitului bugetar și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor.
În acest context, a menționat importanța respectării jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în august 2026 și accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene.
Jaloanele PNRR și termenul-limită din august 2026
‘Premierul a semnalat faptul că unele autorități și instituții care implementează proiecte întâmpină dificultăți generate de interpretările diferite ale cadrului legal de către instituțiile cu rol de reglementare, audit și control. În acest context, prim-ministrul a solicitat o abordare unitară și clară, menită să sprijine eficiența investițiilor, și a arătat disponibilitatea Guvernului de a susține eventuale modificări legislative pentru clarificarea normelor’, se arată în comunicat.
Discuțiile au abordat și viitoarele programe de finanțare europeană din cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
Ce au cerut reprezentanții Curții de Conturi Europene
Prim-ministrul a arătat necesitatea reducerii disparităților între statele membre, adaptarea sprijinului la nevoile specifice ale fiecăruia și menținerea unor politici dedicate în domenii precum agricultura și coeziunea, precizează sursa citată.
La rândul lor, reprezentanții Curții de Conturi Europene au menționat importanța diseminării rapoartelor de audit către toate instituțiile și autoritățile relevante din România, pentru a facilita implementarea recomandărilor și îmbunătățirea proceselor administrative.
‘Ei au subliniat și necesitatea consolidării capacității instituționale în domeniul auditului public, inclusiv printr-o mai bună coordonare între structurile naționale cu atribuții în audit și control’, conform comunicatului.
Din delegația Guvernului au făcut parte: viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, precum și președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu.
Din partea Curții de Conturi Europene și a instituțiilor partenere au participat: Tony Murphy, președintele Curții de Conturi Europene, Pierre Moscovici și Lucian Romașcanu, membri ai Curții de Conturi Europene din partea României, precum și Tatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi a Republicii Moldova.
