Japonia a introdus miercuri posibilitatea custodiei comune după divorț pentru prima dată din 1947, devenind ultima putere din G7 care adoptă această măsură, după presiuni legate de răpirile parentale internaționale.
Legislația revizuită permite alegerea între custodia exclusivă și cea comună, include pensie alimentară minimă de 110 euro pe lună per copil și se aplică retroactiv.
Modificarea legislației, aprobată în 2024, permite cuplurilor divorțate să aleagă între custodia exclusivă sau cea comună, în comparație cu sistemul anterior care acorda autoritatea parentală unuia dintre părinți, și prevede, de asemenea, aplicarea sa retroactivă.
Custodia comună în Japonia: ce prevede noua lege și cum se aplică retroactiv
Schimbarea s-a produs ca urmare a presiunilor generate de critici legate de o serie de cazuri cunoscute de răpire parentală, în special cele în care unul dintre soții japonezi împiedica părintele străin să mențină contactul cu copiii săi.
Legislația revizuită include de asemenea un sistem de întreținere obligatorie, stabilit la minimum 20.000 de yeni (aproximativ 110 euro) pe lună pentru fiecare copil, în absența unui acord în timpul procesului de divorț. În plus, permite tribunalelor de familie să dispună oprirea din salariu în cazul părinților solvabili care nu respectă efectuarea acestei plăți.
Răpirile parentale — presiunea internațională care a forțat reforma
În principiu, părinții vor fi cei care vor determina tipul custodiei.
În cazul în care apar neînțelegeri va interveni un tribunal de familie, însărcinat să decidă regimul cel mai potrivit pentru minor.
Pensie alimentară obligatorie și sancțiuni pentru părinții care nu plătesc
În situații de violență de gen, custodia exclusivă va fi acordată părintelui afectat.
În cadrul acestui nou sistem, ambii părinți trebuie să ajungă la un consens în privința deciziilor relevante legate de viața minorului, precum educația sau sănătatea, și trebuie să își respecte responsabilitățile, precum întreținerea și regimul vizitelor, deși noile prevederi adoptate nu garantează o conviețuire egală cu minorul.
