Dosarele DIICOT privind abuzul sexual asupra copiilor online au crescut de la 218 la 2.595 în zece ani, iar deputata PSD Diana Tușa propune modificarea Codului penal pentru a incrimina explicit conținutul generat prin inteligență artificială.
România este printre ultimele țări UE care nu folosesc terminologia internațională CSAM, iar propunerea vizează și înlocuirea termenului actual din lege.
‘În contextul exploziei numărului de cazuri de abuz sexual asupra copiilor în spațiul online, prioritatea noastră ca legiuitori trebuie să fie protejarea copiilor în fața acestui fenomen. Primul pas pe care mi-l asum este inițiativa de modificare a articolului 374 Cod penal, care aliniază legislația din România nu doar la standardele internaționale, dar, mai ales, la realitățile tehnologice contemporane, inclusiv prin incriminarea producerii și distribuirii de materiale generate digital sau prin inteligență artificială. Accentul este mutat pe victime prin înlocuirea inclusiv a termenul impropriu de ‘pornografie infantilă’, termen folosit în prezent, dar care diluează statutul copilului ca victimă a acestei infracțiuni grave. De altfel, România este printre ultimele țări UE care încă folosesc termenul de pornografie infantilă și nu titulatura internațională actuală – ‘child sexual abuse material (CSAM)”, a scris Diana Tușa, pe Facebook.
Dosarele de abuz sexual asupra minorilor online — de la 218 la 2.595 în 10 ani
Ea a adăugat că noua prevedere face diferența între gravitatea producerii acestor materiale și accesarea lor, dar clarifică și alți termeni învechiți care creează probleme în sancționarea inculpaților.
‘Se prevede confiscarea obligatorie a dispozitivelor, mijloacelor și beneficiilor rezultate din infracțiuni privind abuzurile sexuale asupra minorilor, pentru prevenirea recidivei și descurajarea rețelelor criminale. Se introduc prevederi explicite privind amenințările digitale ce includ materialele generate sau manipulate prin inteligență artificială și prevederi privind producerea, deținerea sau distribuirea de ‘manuale de instrucțiuni’ pentru producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Infracțiunea se va numi ‘operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor’, tocmai pentru a reflecta adevărata gravitate a faptelor, aceste materiale fiind dovezi ale unor abuzuri asupra copiilor, dar și pentru a acoperi amenințările digitale și utilizarea inteligenței artificiale. Se introduc reguli echilibrate pentru situațiile între minori, care evită criminalizarea inutilă a adolescenților apropiați ca vârstă în contexte consensuale, dar permit
sancționarea fermă a cazurilor în care un minor constrânge, manipulează sau distribuie fără consimțământ materiale ce implică alți minori’, a explicat deputata PSD.
Ce schimbă modificarea articolului 374 din Codul penal
Potrivit acesteia, pasul următor va cuprinde analiza modalității în care pot fi obligate site-urile și platformele online să își asume responsabilitatea protejării copiilor în mediul online, mai ales dacă intermediază consumul de astfel de materiale.
‘Pentru a putea lupta eficient împotriva abuzatorilor este nevoie de o legislație modernă, fermă și proporțională, care pune înainte de toate interesul superior al copilului! De ce acest proiect? Raportul privind activitatea Ministerului Public arată că în 2025 numărul cazurilor de pornografie infantilă a crescut cu 12,8% în ultimul an, tendința de creștere fiind confirmată și în raportul DIICOT care arată o creștere majoră a numărului de dosare înregistrate în ultimi 10 ani, de la 218 (2016) la 2.595 dosare (2025). Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) confirmă amploarea fenomenului, arătând că în 2024 pornografia infantilă a fost a doua cea mai răspândită formă de exploatare, după exploatarea sexuală. Numai în anul 2024, peste 36.000 de rapoarte CyberTipline – alerte transmise de platforme online către Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din SUA (NCMEC – National Center for Missing & Exploited Children) atunci când detectează material
e suspecte de abuz sexual asupra copiilor – au fost înaintate autorităților române pentru investigații, în timp ce în primul semestru din 2025 numărul rapoartelor a ajuns la 17.000’, a precizat Diana Tușa.
Deputata PSD a menționat că toate cazurile prezentate în spațiul public în ultimul an arată o diversificare îngrijorătoare a modurilor de generare și distribuire a materialelor, de la acumularea și partajarea la scară largă în grupuri închise, la producerea directă sau prin manipularea victimelor, utilizarea șantajului, implicarea minorilor, exploatarea unor poziții de încredere (părinte, rudă apropiată, funcționar) și până la apariția conținutului sintetic creat cu ajutorul inteligenței artificiale.
