Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023–2027 aduce României cea mai mare alocare agricolă din istoria sa. Dar cum ajung acești bani la fermieri — și cum sunt ei împărțiți ?

Comisia Europeană a aprobat, pe 7 decembrie 2022, Planul Strategic PAC 2023–2027 al României, prin care fermierii și agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro. Este pentru prima dată când, spre deosebire de perioadele anterioare, toate instrumentele de sprijin — atât plățile directe, cât și dezvoltarea rurală — sunt reunite într-un singur document strategic național.
Planul prevede 89 de tipuri de intervenții, din care 51 finanțate prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 38 prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

PS PAC 2023–2027 — Distribuția fondurilor României

Cum sunt împărțiți cei 15,83 miliarde de euro

Bugetul total este distribuit astfel: Pilonul I, care cuprinde plățile directe și intervențiile sectoriale finanțate din FEGA, primește aproximativ 61% din total, în timp ce Pilonul II, dedicat politicii de dezvoltare rurală și finanțat din FEADR, acoperă 38%. Restul de aproape 1% este destinat măsurilor de susținere a pieței.

Concret, Pilonul I prevede 9,78 miliarde de euro pentru plăți directe și 151 de milioane de euro pentru intervenții sectoriale, iar Pilonul II dispune de 5,87 miliarde de euro.

Plățile directe: ce primesc fermierii an de an

Principalul instrument prin care fermierii simt banii europeni sunt plățile directe gestionate de APIA și acordate anual pe hectar sau pe cap de animal.

Sprijinul de bază pe hectar (BISS – PD-01) este plata universală, acordată tuturor fermierilor eligibili, indiferent de dimensiunea exploatației. În campaniile anterioare, valorile pentru BISS s-au situat în jurul a 89 euro/ha.

Plata redistributivă (CRISS – PD-02) este noua armă pentru echitate. În România, CRISS se acordă pentru fermele cu suprafețe între 1 și 50 ha, cuantumul estimat fiind de circa 50 euro/ha, adăugându-se peste plata de bază. Astfel, un fermier cu 30 de hectare primește efectiv cu 50 euro/ha mai mult decât un latifundiar cu mii de hectare. La nivel de plan strategic, aproape 1 miliard de euro din pachetul de plăți directe va fi alocat exclusiv exploatațiilor agricole mici și mijlocii cu mai puțin de 50 ha.

Sprijinul cuplat pe venit recompensează producerea unor culturi sau categorii de animale strategice. Aproape 1,5 miliarde de euro vor fi utilizate pentru sprijinul legat de producția de produse specifice, plătite pe hectar sau pe cap de animal. Sunt vizate sectoare precum soia, legumele, sfecla de zahăr, vaci de lapte, bovine pentru carne, ovine și caprine.

Eco-schemele reprezintă un concept nou față de PAC-ul precedent. Minimum 25% din plafonul de plăți directe este alocat eco-schemelor, adică fermierilor care depășesc cerințele minime legale în materie de mediu și climă. Un sprijin de aproximativ 1,64 miliarde de euro va fi acordat fermierilor care doresc să pună în aplicare practici agricole prietenoase cu mediul.

Fermierii mari vs. fermierii mici: plafonare sau redistribuire?

Aceasta a fost cea mai aprinsă dezbatere la elaborarea planului. Regulamentul european le-a oferit statelor membre două căi: fie plafonarea subvențiilor la 100.000 euro/fermă, fie instituirea unei plăți redistributive de minimum 12% din fondul de plăți directe.

Dacă se optează pentru plata redistributivă, cel puțin 12% din sume trebuie să meargă către fermierii mici și mijlocii, iar pentru fermierii mari, subvențiile se plafonează la 500.000 euro pentru persoane fizice și 1 milion de euro pentru companii.

România a ales calea redistributivă. Aceasta înseamnă că marile ferme corporatiste nu se lovesc de plafonul de 100.000 euro, dar fermierii mici și mijlocii — cei cu sub 50 ha — beneficiază de un strat suplimentar de finanțare prin CRISS, în valoare de aproximativ un miliard de euro pe întreaga perioadă.

Pentru tinerii fermieri, planul rezervă un pachet special: România se așteaptă să sprijine prin intermediul noului plan strategic peste 36.000 de tineri fermieri, cu o combinație de sprijin pentru instalare în zone rurale de 250 de milioane de euro și sprijin complementar pentru venituri de 67 de milioane de euro. La acestea se adaugă bonusul anual de circa 24 euro/ha prin PD-03, acordat fermierilor sub 40 de ani pentru maximum 50 de hectare.

Ce aduce Pilonul II: investiții în sate și ferme

Cei 5,87 miliarde de euro gestionați de AFIR prin Pilonul II merg dincolo de subvențiile pe hectar. Planul va aloca 1,1 miliarde de euro pentru investiții în ferme și unități de prelucrare, cu scopul îmbunătățirii orientării fermierilor către piață și creșterii valorii adăugate a produselor agricole prin investiții în tehnologii noi și energie regenerabilă. De suma totală de 663 de milioane de euro vor beneficia zonele afectate de constrângeri naturale, cum ar fi zonele montane sau regiunile afectate de secetă sau eroziune.

Un sprijin semnificativ — 41% din bugetul Pilonului II pentru dezvoltare rurală — va fi utilizat pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată.

Cum stă implementarea

În primul trimestru al anului 2026, AFIR a plătit deja peste 256 de milioane de euro către fermieri, procesatori și autorități locale, beneficiari ai PS PAC 2023–2027.

Fondurile pentru tinerii fermieri din zone montane au fost printre primele care s-au epuizat. Sesiunea dedicată tinerilor fermieri din zona montană s-a închis pe 6 decembrie 2023, înaintea termenului limită, după ce au fost depuse 1.879 de cereri în valoare cumulată de 131,5 milioane de euro, depășind plafonul de 112,8 milioane de euro.

Concluzia este clară: PS PAC 2023–2027 aduce României o alocare record, cu mecanisme mai rafinate decât în trecut pentru a direcționa mai mulți bani către fermierii mici și mijlocii.