Un incident cu implicații de securitate a avut loc la granița României, după ce fragmente dintr-o dronă de fabricație rusească au ajuns pe teritoriul național, în zona Galați, în urma unui atac asupra infrastructurii ucrainene din apropierea localității Reni.
Ministrul apărării a transmis, pe pagina sa de Facebook, că „războiul declanșat de Federația Rusă, chiar la granița noastră, este cât se poate de real”, subliniind că acesta are „consecințe dramatice pentru vieți omenești” și efecte care pot fi resimțite și pe teritoriul României, deși țara nu este parte a conflictului.
Oficialul a precizat că locuitorii din Galați au resimțit direct efectele atacurilor din Ucraina: „Noaptea trecută, locuitorii din Galați au trăit o astfel de situație (…) În urma unui atac intens asupra infrastructurii din Ucraina din zona Reni, fragmente dintr-o dronă de fabricație rusească au ajuns și pe teritoriul României”.
Potrivit acestuia, analiza fragmentelor indică faptul că este vorba despre „o dronă de tip Geran 2, model nou, fabricat în Rusia”, care „a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național”.
Radu Miruță a explicat și limitările sistemelor de detecție: „Armata Română are capacitatea de monitorizare completă a spațiului aerian românesc, de la o anumită altitudine în sus”, însă pentru obiecte mici, la altitudini foarte joase, „sunt dezvoltate și integrate (…) soluții radar mobile”, al căror număr este limitat și este concentrat în zonele cu risc mai ridicat.
În contextul evoluției conflictului din Ucraina, oficialul a menționat că „până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluție în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”.
Ministrul apărării a subliniat că Armata Română își adaptează constant capacitățile: „În fiecare lună, MApN dezvoltă soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente”.
În urma incidentului, „Statul Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina”.
Acesta a atras atenția asupra limitărilor generale în astfel de situații: „Este important ca lucrurile să fie înțelese corect: nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă rezultate în urma unor atacuri masive, derulate în orice condiții de relief, la altitudini mici”.
Totuși, el a precizat că, în anumite condiții, rezultatul ar fi putut fi diferit: „Dacă capabilitățile de apărare antiaeriană (…) erau ieri în inventarul Armatei Române (…) cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată și interceptată.”
Ministrul a mai declarat că România colaborează strâns cu partenerii internaționali: „În cadrul MApN, împreună cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană, lucrăm în fiecare zi pentru a anticipa și gestiona inclusiv cele mai puțin probabile scenarii de risc”
În final, acesta a transmis că „protejarea populației și a vieților omenești rămâne prioritatea noastră absolută” și că este „în contact permanent cu (…) ministrul Afacerilor Externe, pentru ca Federația Rusă să primească un mesaj ferm în urma incidentului”.
