Consumul excesiv de alcool este dăunător, însă un nou studiu arată că și un nivel scăzut de consum ar putea afecta creierul, conform Science Alert.
O echipă de cercetători din SUA a corelat niveluri mai ridicate de consum de alcool cu o perfuzie cerebrală redusă (flux sanguin) și cu o subțiere a cortexului (partea creierului responsabilă de majoritatea funcțiilor cognitive superioare).
Important este că aceste semne au fost observate la persoane care s-au încadrat în limite de 60 sau mai puține băuturi pe lună pentru bărbați și 30 sau mai puține pentru femei. În acest context, o băutură echivalează cu 14 grame de etanol pur – aproximativ o bere, un pahar mic de vin sau un shot de băuturi spirtoase.
Menținerea sub aceste limite a fost mult timp recomandată, deși cele mai recente ghiduri alimentare din SUA nu mai specifică o limită zilnică sigură.
Mai mult, cercetătorii au descoperit o corelație între consumul de alcool, vârstă și măsurători ale fluxului sanguin și grosimii stratului exterior al creierului, cortexul.
Rezultatele sugerează că este posibil ca efectele chiar și ale consumului ocazional să se acumuleze în timp.
„Consumul de alcool considerat ‘cu risc scăzut’ poate avea consecințe asupra integrității țesutului cortical, în special odată cu înaintarea în vârstă”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.
„Aceste rezultate ar putea avea implicații pentru strategiile actuale de reducere a riscurilor și pentru ghidurile de sănătate publică privind consumul de alcool”.
Studiul a implicat 45 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 22 și 70 de ani, fără istoric de tulburare de consum de alcool sau episoade de consum excesiv în ultimul an.
Participanții au răspuns la întrebări despre obiceiurile lor de consum din ultimul an, din ultimii trei ani și de-a lungul vieții.
În rândul tuturor participanților, consumul mediu a fost de 21 de băuturi pe lună, de-a lungul vieții. Intervalul a variat între 1 și 54 de băuturi pe lună.
Datele obținute au fost comparate cu scanări RMN care au măsurat volumul și grosimea cortexului, precum și perfuzia cerebrală, disponibilă pentru 27 dintre participanți. Aceste teste au fost efectuate o singură dată – participanții nu au fost urmăriți în timp.
Deși grosimea cortexului a fost corelată cu nivelul de consum, asocierea a fost mai puternică în cazul perfuziei cerebrale. Acest lucru sugerează că alcoolul ar putea avea un efect mai mare asupra fluxului sanguin, ceea ce poate duce la deteriorarea țesutului cerebral.
Ca și în restul corpului, o circulație bună în creier este esențială pentru a furniza oxigen și nutrienți acolo unde sunt necesari și pentru a elimina deșeurile.
„Luate împreună, rezultatele pot reflecta efectele cumulative ale consumului de alcool la nivel scăzut de-a lungul vieții, care, în combinație cu vârsta, favorizează scăderi sinergice ale perfuziei și grosimii corticale”, scriu cercetătorii.
Deși studiul nu explică în detaliu cauzele acestei asocieri, se cunosc deja multe despre efectele alcoolului. Cercetătorii sugerează că stresul oxidativ – uzura biologică la care alcoolul contribuie – este probabil unul dintre factorii principali.
Există și câteva limitări: studiul nu demonstrează o relație directă de tip cauză-efect, deoarece analizează un singur moment în timp. De asemenea, consumul de alcool a fost raportat de participanți, ceea ce poate duce la inexactități, iar factori precum dieta și exercițiile fizice nu au fost luați în calcul.
Chiar și ținând cont de aceste limitări, rezultatele sunt importante și se aliniază unei tendințe tot mai vizibile în cercetarea medicală. Mai multe studii pun acum sub semnul întrebării ideea că există un nivel „sigur” de consum de alcool în ceea ce privește sănătatea, notează tvrinfo.ro.
De fapt, cele mai recente ghiduri oficiale de sănătate din SUA, actualizate la începutul acestui an, nu mai stabilesc o limită clară de consum, ci recomandă ca oamenii „să consume mai puțin alcool pentru o sănătate generală mai bună”.
Cercetătorii concluzionează că este nevoie de mai multe studii „pentru a înțelege mai bine implicațiile neurobiologice funcționale ale consumului de alcool ‘cu risc scăzut’ la adulți.”
