România a fost prima țară din lume care a extras petrol comercial, în 1857. Astăzi, în 2026, produce din zăcămintele proprii mai puțin de o treime din cât are nevoie.
Datele INS, citate de ziare.com, arată că, în primele două luni din 2026, România a produs 379.700 de tone echivalent petrol din producție internă, în scădere cu 8,6% față de aceeași perioadă din 2025.
În același interval, importurile de țiței au depășit 1,256 milioane de tone, adică de peste trei ori mai mult decât tot ce a fost extras din zăcămintele interne.
Declinul nu este o surpriză. Zăcămintele românești sunt vechi, exploatate de peste 150 de ani, și se epuizează natural cu un ritm mediu de 2,5% pe an.
Paradoxul României petroliere este că are rafinării mari, dar nu mai are suficient țiței propriu pentru a le alimenta.
Cele trei mari rafinării din România, Petromidia, Petrobrazi și Petrotel, au o capacitate totală de aproximativ 12,5 milioane de tone pe an. Producția internă de țiței a fost însă de doar 2,5 milioane de tone în 2025.
Restul vine din import, adică peste 77% din țițeiul procesat în România. Principala sursă este Kazahstanul, care asigură peste 80% din importurile românești. Țițeiul kazah ajunge prin portul Constanța și prin terminalul Midia, de unde este transportat prin conductele Conpet către rafinăriile din Ploiești și Năvodari.
Dependența de Kazahstan ridică însă propriile semne de întrebare. Deși țițeiul kazah este certificat ca non-rus și exceptat de la sancțiuni, o parte din el tranzitează conducte de pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiisk, rută afectată parțial, în ultima perioadă, de atacuri ucrainene.
România încearcă să diversifice treptat sursele. Azerbaidjanul furnizează țiței de calitate mai bună prin terminalele din Georgia, iar petrolul american a început să apară în Constanța, deși în cantități mici.
Există și o problemă nerezolvată: rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de Lukoil, a fost oprită din noiembrie 2025 din cauza sancțiunilor americane și britanice, iar vânzarea activelor rusești nu a atras, deocamdată, niciun cumpărător concret.
Ce urmează? Prognozele oficiale nu sunt optimiste. Producția internă va continua să scadă, până la 2,63 milioane de tone în 2027, în timp ce importurile ar urma să crească la 7,8 milioane de tone.
Guvernul Bolojan a declarat stare de criză pe piața petrolieră pentru perioada aprilie-iunie 2026, după ce prețul benzinei a depășit 9 lei pe litru, iar motorina a trecut de 10 lei pe litru.
Pe termen lung, România are cea mai mare capacitate de rafinare din Europa de Sud-Est. Infrastructura există, iar portul Constanța funcționează. Ceea ce lipsește este materia primă de acasă și o strategie coerentă pentru momentul în care sursele de import devin nesigure.
România a construit, după 1973, un sistem gândit să absoarbă șocurile energetice. Sistemul rezistă, dar dependența de import crește de la an la an, informează tvrinfo.ro.
