Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts – sistemul standard folosit în Uniunea Europeană pentru a calcula deficitul bugetar şi datoria publică într-un mod comparabil între toate statele membre) şi validat de Eurostat a scăzut semnificativ de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, ceea ce reprezintă o corecţie de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste aşteptările iniţiale ale pieţelor şi instituţiilor internaţionale, anunţă, miercuri, Ministerul Finanţelor Publice.
„Fiecare deficit redus înseamnă mai puţină presiune pe dobânzi, mai puţină vulnerabilitate în faţa şocurilor externe şi mai mult spaţiu pentru dezvoltare, investiţii şi prosperitate durabilă. Ştim că această perioadă presupune eforturi şi responsabilitate din partea întregii societăţi. Tocmai de aceea, le mulţumesc românilor şi mediului privat pentru răbdare, încredere şi echilibru. Este esenţial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o ţară stabilă, predictibilă şi atractivă pentru investiţii private. Doar împreună — stat şi mediu de business — putem transforma această corecţie fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele şi nu mai transferă costurile către generaţiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creştere sănătoasă şi sustenabilă în anii următori. Rezultatul este unul mai bun decât toate proiecțiile inițiale, care indicau un deficit sensibil mai mare. De asemenea, scăderea deficitului ESA (-1.4%) este mai consistentă decât reducerea deficitului cash (-1,02%), ceea ce arată că România a intrat într-o etapă de corecție structurală și maturizare fiscală reală.”, adaugă Alexandru Nazare.
Datele publicate de Eurostat arată că România a realizat una dintre cele mai ample corecţii fiscale într-un singur an dintre economiile Uniunii Europene. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate sau menţin deficite ridicate, precum Polonia, cu un deficit estimat la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia cu 5,2% din PIB şi Franţa cu 5,1% din PIB, în timp ce Italia a realizat o ajustare de aproximativ 0,3 puncte procentuale din PIB.
România rămâne, totuşi, statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală şi menţinerea unei discipline bugetare stricte. Deficitul mediu la nivelul Uniunii Europene s-a situat în jurul valorii de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat de România.
Ajustare fiscală realizată fără reducerea investiţiilor
Corecţia deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creşterea veniturilor bugetare, reducerea şi eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanţării investiţiilor şi utilizarea mai eficientă a fondurilor europene.
În paralel, statul a redus semnificativ arieratele şi obligaţiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat, în anul 2026, într-o poziţie fiscală mai stabilă decât la începutul anului precedent. Măsurile adoptate la finalul anului trecut au permis, inclusiv, stingerea unor arierate şi evitarea transferării unor presiuni suplimentare asupra bugetului din anul curent.
Un element esenţial este faptul că această ajustare nu a fost realizată prin oprirea investiţiilor publice. România a menţinut investiţiile la un nivel foarte ridicat, de 7,2% din PIB, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, susţinând în continuare dezvoltarea infrastructurii şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene.
Reducerea deficitului şi stabilizarea finanţelor publice reprezintă o condiţie esenţială pentru reducerea costurilor de finanţare ale economiei româneşti. Deficitele mari şi datoria în creştere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat, dar şi costuri mai mari pentru creditele contractate de populaţie şi companii. Consolidarea fiscală urmăreşte tocmai reducerea acestor vulnerabilităţi şi crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil şi atractiv pentru investiţii private şi dezvoltare pe termen lung.
Totodată, România a început stabilizarea traiectoriei datoriei publice, revenind pe direcţia asumată prin Planul Fiscal-Bugetar şi consolidând credibilitatea în faţa investitorilor şi a instituţiilor financiare internaţionalem mai arată Ministerul Finanţelor într-un comunicat de presă.
