Franța schimbă mersul la birou cu munca online ca să reducă impactul scumpirii carburanților. În România, milioane de oameni stau încă zilnic în trafic.
În timp ce Franța caută soluții rapide pentru a limita efectele exploziei prețurilor la carburanți, România pare să privească de pe margine aceeași criză care lovește deja puternic bugetele familiilor și ale companiilor. Presa franceză a relatat în ultimele zile despre apelul făcut de guvernul de la Paris către instituțiile publice pentru extinderea telemuncii și reducerea deplasărilor neesențiale, în încercarea de a diminua consumul de combustibil și presiunea economică asupra angajaților.
Măsura vine într-un context tensionat pe piețele energetice internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu a împins din nou cotațiile petrolului Brent peste pragul psihologic de 100 de dolari pe baril, iar efectele au ajuns rapid la pompă, în întreaga Europă.
În Franța, autoritățile au transmis instituțiilor publice recomandări clare: mai puține deplasări, mai multe ședințe online și extinderea muncii de acasă pentru angajații eligibili. Practic, statul francez încearcă să reducă imediat consumul de combustibil și să limiteze costurile suplimentare suportate de populație. În paralel, Parisul analizează și alte forme de sprijin economic pentru companiile afectate de creșterea prețurilor la energie și carburant.
Munca online și contrastul evident dintre Franța și România
La București, Cluj sau Iași, traficul a devenit aproape sufocant la orele de vârf, iar milioane de angajați continuă să facă zilnic naveta, deși pandemia a demonstrat că multe activități administrative și corporative pot funcționa eficient și în regim hibrid. În timp ce alte state europene folosesc telemunca drept instrument economic și social, România pare că a abandonat complet această discuție după încheierea crizei sanitare.
Iar costurile sunt uriașe.
Datele recente arată că România nu mai este de mult „țara carburanților ieftini” din Uniunea Europeană. Potrivit analizelor europene publicate în aprilie, România depășise inclusiv Polonia la prețul carburantului, clasându-se pe top 15 tari cu cel mai mare preț la pompă.
Mai mult, unele analize economice arată că România are în prezent cel mai mare preț al motorinei raportat la puterea de cumpărare din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, chiar dacă litrul de combustibil poate părea mai ieftin decât în Vest, raportat la veniturile românilor, impactul este mai dur decât în multe state membre.
În marile orașe din România, benzina standard a depășit deja pragul de 8,8 lei pe litru, iar motorina se apropie sau chiar depășește 10 lei în anumite zone.
În acest context, întrebarea devine inevitabilă: de ce România nu discută serios despre măsuri similare cu cele aplicate în Franța?
Beneficiile ar fi evidente și aproape imediate.
În primul rând, reducerea traficului urban. În București, unde șoferii pierd anual zeci de ore blocați în aglomerație, chiar și o reducere cu 15-20% a numărului de mașini ar produce efecte vizibile asupra mobilității și poluării.
În al doilea rând, ar exista un impact economic direct pentru angajați. Pentru mulți români, costul lunar al combustibilului a devenit deja comparabil cu o rată bancară sau cu o factură majoră de utilități. Două sau trei zile de muncă remote pe săptămână ar putea însemna economii de sute de lei lunar pentru o familie care face naveta zilnic.
Beneficiile nu s-ar opri aici. Companiile și instituțiile publice ar reduce costurile operaționale, presiunea asupra infrastructurii ar scădea, iar nivelul poluării din marile orașe ar putea coborî semnificativ. Franța tratează telemunca drept o măsură economică și energetică. România continuă să o privească mai degrabă ca pe un privilegiu sau o excepție.
Desigur, nu toate domeniile permit munca de la distanță. Industria, transporturile, sănătatea sau comerțul au nevoie de prezență fizică. Însă o parte importantă a aparatului administrativ și a sectorului corporativ ar putea funcționa fără probleme într-un sistem hibrid.
Paradoxal, România a demonstrat deja că poate face asta. În pandemie, milioane de angajați au lucrat de acasă, iar multe companii au raportat chiar creșteri de productivitate. Astăzi însă, în plină nouă presiune economică generată de scumpirea carburanților, tema aproape că a dispărut complet din agenda publică.
În timp ce Franța încearcă să reducă impactul crizei înainte ca nota de plată să devină insuportabilă, România pare să accepte ideea că traficul, consumul excesiv și costurile tot mai mari sunt pur și simplu inevitabile.
Doar că, într-o economie în care fiecare leu începe să conteze, diferența dintre o măsură inteligentă și lipsa oricărei reacții se vede direct în buzunarul oamenilor.
