România va trebui să ramburseze fondurile împrumutate prin programul european SAFE începând cu anul 2035, mecanismul de finanțare oferind o perioadă de grație de 10 ani. Destinate înzestrării Armatei Române, aceste credite beneficiază de o dobândă de maximum 3% și de o maturitate de până la 45 de ani. În paralel, cadrul legislativ al programului a fost atacat la Curtea Constituțională (CCR).
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a subliniat importanța strategică a acestui mecanism, argumentând că SAFE reprezintă una dintre cele mai avantajoase soluții de finanțare pentru apărare în raport cu ofertele de pe piețele externe.
„Ştiu că, în spaţiul public, discutăm foarte mult zilele acestea despre SAFE. Şi este firesc. Dar vreau să fie clar: înzestrarea Armatei României nu se rezumă la SAFE. Armata se modernizează prin mai multe programe, prin investiţii constante şi prin decizii strategice luate pe termen lung. De ce este totuşi SAFE atât de important? Pentru că SAFE este, pentru România, una dintre cele mai ieftine şi inteligente opţiuni de finanţare pentru apărare. Asta înseamnă că rambursarea începe abia din 2035. Dar SAFE nu înseamnă doar finanţare ieftină. Este şansa României de a dota Armata şi, în acelaşi timp, de a aduce producţie şi locuri de muncă în ţară”, a explicat Radu Miruță într-o postare pe Facebook.
Sesizări de neconstituționalitate la CCR
Cadrul legal al programului european, în valoare totală de 16,68 miliarde de euro, este contestat politic și juridic. Partidul AUR a sesizat CCR luni, iar marți Avocatul Poporului a atacat direct Ordonanța de Urgență nr. 38/2026. Documentul fusese adoptat de Guvernul Bolojan după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură.
Avocatul Poporului invocă trei mari capitole de neconstituționalitate:
- Încălcarea obligației de a solicita avizul Consiliului Legislativ și nerespectarea interdicției ca un Guvern demis să emită ordonanțe de urgență.
- Nerespectarea ordinii de sesizare a camerelor Parlamentului.
- Încălcarea interdicției de a adopta ordonanțe de urgență care produc efecte negative asupra drepturilor sau libertăților cetățenești.
În argumentația depusă, instituția invocă jurisprudența CCR din perioada pandemiei de COVID-19, analizând impactul legislativ asupra termenilor care pot aduce consecințe negative.
Contractele de înzestrare: Gigantul german Rheinmetall preia șase proiecte
Din cele 15 contracte finanțate prin SAFE, șase au fost câștigate de compania germană Rheinmetall. Ministrul Apărării a oferit detalii în fața comisiilor de specialitate din Parlament pentru a asigura transparența sumelor care se vor întoarce în economia națională. Din totalul de peste 10 miliarde de euro aprobat de Legislativ pentru cele 15 programe, jumătate din fonduri urmează să fie reinvestite în industria românească de apărare.
„Le-am promis angajaților de la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai că îl vom salva. Obstacolul major a fost în Parlament, de azi în Parlament se știe că obligația de a construi cele patru nave e prin salvarea Șantierului Naval. Pentru șantierul de la Mangalia e de 760 de milioane de euro, s-a estimat un cost de 20% pentru operaționalizarea șantierului ca să producă navele acolo. Mecanismul e că cei de la Rheinmetall vor intra să preia activitatea șantierului respectând joint venture între statul român și societatea privată. E obligatoriu să fie făcute, altfel penalitățile sunt mai mari decât valoarea contractului”, a declarat Radu Miruță.
Rheinmetall va gestiona, de asemenea, cel mai scump program de înzestrare: mașina de luptă pe șenile a infanteriei, un proiect estimat la 3,3 miliarde de euro, ale cărui componente vor fi parțial produse la Mediaș. Compania germană a mai adjudecat trei contracte destinate sistemelor antiaeriene și muniției de calibru 35 mm. În paralel, fabricile de la Cugir și Sadu vor asigura producția autohtonă de arme de asalt, pistoale și muniție aferentă.
