Interviu TRUmedia: Mihai Covaliu — despre România pe care o iubim și sportul care ne poate uni din nou

În sportul de performanță, rezultatele nu apar întâmplător. Ele depind de talent, disciplină și muncă, dar și de sisteme funcționale, de infrastructură, de antrenori bine pregătiți și de instituții capabile să construiască pe termen lung.

De aceea, conducerea organizațiilor sportive cere nu doar capacitate administrativă, ci și înțelegerea directă a mecanismelor prin care se formează și se susține performanța.

Mihai Covaliu, campion olimpic la Sydney 2000 și medaliat cu bronz la Beijing 2008, conduce astăzi COSR într-o perioadă în care România încearcă să consolideze semnalele bune venite după Jocurile Olimpice de la Paris 2024.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TRUmedia, președintele COSR vorbește despre problemele sportului românesc, rolul educației, importanța infrastructurii, relația cu federațiile și provocarea de a atrage noile generații către sport.

1. Cum evaluați perioada pe care a traversat-o sportul românesc în ultimii ani?

Sportul românesc a traversat o perioadă complicată, marcată de dificultăți care s-au acumulat în timp: finanțare insuficientă, infrastructură rămasă în urmă și o legătură tot mai fragilă între generații.

Și totuși, în ciuda acestor limite, sportivii români au continuat să arate că valoarea, caracterul și dorința de a lupta pot ține vie speranța performanței. Cred că ne aflăm astăzi într-un moment important, în care sportul românesc are nevoie nu doar de entuziasm, ci de o reașezare profundă, construită cu luciditate, răbdare și responsabilitate.

Viitorul nu poate fi lăsat la voia întâmplării. El trebuie pregătit prin educație, prin continuitate și printr-un sistem capabil să susțină performanța nu doar într-un moment de vârf, ci pe termen lung.

2. Ce înseamnă pentru COSR rezultatele obținute de România la Jocurile Olimpice de la Paris 2024?

Rezultatele de la Paris 2024 au reprezentat o confirmare că sportul românesc are în continuare capacitatea de a performa la cel mai înalt nivel mondial. Dincolo de medalii, Paris 2024 a însemnat recâștigarea încrederii, a respectului internațional și a sentimentului că România poate reveni între națiunile sportive importante ale lumii.

Pentru COSR, aceste rezultate sunt atât o validare a muncii depuse, cât și o responsabilitate suplimentară pentru viitor.

3. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante probleme cu care se confruntă sportul românesc astăzi?

Principalele probleme țin de infrastructură, de finanțarea predictibilă și de nevoia unui sistem coerent de dezvoltare a sportului juvenil. Avem nevoie de mai mulți copii în sport, de profesori și antrenori motivați, de competiții interne puternice și de o colaborare reală între instituții.

În plus, trebuie să reconstruim cultura performanței și respectul pentru sport ca instrument educativ și strategic pentru societate.

4. Cât de mult influențează infrastructura sportivă performanța internațională?

Infrastructura sportivă nu e un moft, nu e un lux, e baza de la care pornește totul. Un atlet care doarme prost, care se recuperează în condiții improvizate, care nu are acces la tehnologia pe care o folosesc adversarii săi în fiecare zi — acel atlet pornește deja cu un handicap. Talentul, fără condițiile potrivite, se pierde, iar performanța de vârf se construiește sistematic, pe termen lung, cu investiții asumate.

Talentul este, într-adevăr, esențial, dar fără infrastructură riscăm să pierdem generații întregi de sportivi. Investiția în infrastructură este, de fapt, o investiție în viitorul României.

5. Strategia COSR pentru perioada 2024–2028 vorbește despre „Respect pentru excelență”. Cum se traduce concret acest obiectiv?

„Respect pentru excelență” înseamnă să construim un sistem care protejează și susține performanța autentică. Înseamnă respect pentru sportivi, pentru antrenori, pentru muncă, disciplină și valori olimpice.

Concret, vorbim despre programe mai eficiente de pregătire, sprijin multidisciplinar, investiții în educația sportivă și dezvoltarea unei culturi organizaționale bazate pe profesionalism și responsabilitate.

6. Ce rol au centrele olimpice pentru juniori și tineret în reconstrucția performanței sportive?

Reconstrucția sportului românesc de performanță începe cu juniorii. Centrele olimpice pentru juniori și tineret sunt cea mai importantă investiție pe care o putem face astăzi. Nu vom vedea rezultate mâine, ci peste câțiva ani, când copii și tinerii de acum vor reprezenta România la Jocurile Olimpice, la Campionatele Mondiale, la Campionatele Europene.

În centrele olimpice nu este vorba doar de sport, e educație olimpică, e formare de caracter, e construirea unei culturi a performanței de la vârste fragede. Un junior care crește într-un centru olimpic învață ce înseamnă disciplina, ce înseamnă sacrificiul, ce înseamnă să faci parte dintr-un sistem care crede în el.

Pentru că una dintre marile noastre pierderi de-a lungul anilor a fost exact asta: tineri talentați care n-au simțit că au sprijinul necesar și au renunțat sau au plecat în alte țări.

Scopul este ca aceste centre să fie mai mult decât niște săli de antrenament. Vrem antrenori buni, vrem suport medical și psihologic, vrem un program care să respecte și omul din spatele sportivului.

Reconstrucția performanței românești nu are scurtătură. Dar dacă o facem bine, de jos în sus, cu grijă față de generațiile tinere — sunt convins că rezultatele vor veni.

7. Există suficiente resurse pentru identificarea și susținerea tinerilor sportivi talentați?

Realist vorbind, nu încă la nivelul la care ne-am dori. Există progres, există proiecte importante, dar nevoile sunt mult mai mari.

România are talent, însă trebuie să dezvoltăm mecanisme mai eficiente de selecție, monitorizare și susținere a copiilor cu potențial. Aici este nevoie de un efort comun al statului, al mediului privat și al întregii societăți.

8. Cum poate fi păstrat interesul copiilor pentru sport într-o perioadă dominată de tehnologie și rețele sociale?

Nu cred că tehnologia trebuie privită ca un adversar. Provocarea este să facem sportul suficient de atractiv, relevant și inspirațional pentru noua generație.

Copiii au nevoie de modele autentice, de emoție, de apartenență și de experiențe reale. Sportul oferă exact aceste lucruri: disciplină, prietenie, încredere și capacitatea de a depăși limite. Trebuie doar să comunicăm mai bine aceste valori.

9. Ați vorbit în mai multe rânduri despre utilizarea inteligenței artificiale în sport. Cum vedeți integrarea noilor tehnologii în pregătirea sportivilor?

Inteligența artificială și noile tehnologii vor transforma profund sportul de performanță. Vorbim despre analiză biomecanică, monitorizare în timp real, prevenția accidentărilor, optimizarea antrenamentelor și analiza adversarilor.

România trebuie să fie parte a acestei evoluții. Performanța modernă înseamnă talent și muncă, dar și știință, tehnologie și capacitate de adaptare.

10. Care sunt sporturile în care România are, în opinia dumneavoastră, cel mai mare potențial pentru următoarele Jocuri Olimpice?

România are tradiție și potențial în sporturi precum canotajul, gimnastica, natația, scrima, kaiac-canoe, judo, tenisul de masă și luptele.

În același timp, îmi doresc să văd cum se dezvoltă și cresc discipline apărute mai recent la noi și cum își fac loc inclusiv prin performanță. Mă refer aici la golf, squash, hipism, yachting, padel sau pickleball.

Cred foarte mult și în noile generații de tineri extrem de talentați. Important este să construim proiecte serioase și sustenabile pentru ei.

11. Cum colaborează COSR cu federațiile sportive pentru stabilirea obiectivelor olimpice?

Colaborarea este una permanentă și se bazează pe dialog, evaluare și responsabilitate comună. COSR nu poate construi performanță singur. Federațiile sunt partenerii noștri strategici, iar obiectivele olimpice trebuie stabilite realist, profesionist și adaptate specificului fiecărui sport.

Există, însă, și organizații care nu au ținut pasul cu cerințele actuale, iar acest lucru se vede atât în performanța sportivă, cât și în cea managerială.

12. Ce lecții a învățat sportul românesc după experiența Paris 2024?

Cea mai importantă lecție este că performanța apare acolo unde există unitate, profesionalism și continuitate. Am înțeles că trebuie să investim mai mult în oameni, în știința sportului și în planificare pe termen lung.

De asemenea, Paris 2024 ne-a arătat cât de importantă este încrederea — în sportivi, în antrenori și în capacitatea României de a reveni în elita sportului mondial.

Anul 2024 a fost unul special pentru sportul din România, atât la Jocurile Olimpice, cât și la Campionatul European de Fotbal. Am demonstrat că se poate. Avem resurse, dar trebuie să fim susținuți de întreaga comunitate.

13. Cum poate fi redus decalajul dintre sportul românesc și marile puteri sportive europene?

Prin consecvență, investiții inteligente și o strategie națională clară. Marile puteri sportive nu construiesc succesul pe termen scurt, ci prin sisteme stabile, educație și continuitate.

România trebuie să își definească prioritățile sportive, să investească acolo unde există tradiție și potențial și să creeze un ecosistem performant, de la baza piramidei până la nivel olimpic.

Totul se bazează pe resursa umană bine pregătită, la fiecare nivel: începători, avansați și profesioniști. Mă refer, bineînțeles, la sportivi, dar mai ales la oamenii din jurul lor. De asemenea, părinții joacă un rol fundamental în ecosistemul sportului de masă și al sportului de performanță.

14. Care este relația dintre sportul de performanță și educație în România de astăzi?

Sportul și educația trebuie să funcționeze împreună. Un mare sportiv are nevoie și de educație pentru a deveni un lider echilibrat și un model pentru societate.

În același timp, sportul dezvoltă valori esențiale: disciplină, respect, reziliență, spirit de echipă și responsabilitate. Cred că România are nevoie de un parteneriat mult mai puternic între sistemul educațional și cel sportiv.

Mens sana in corpore sano este mai actual astăzi decât în trecut.

15. Ce mesaj aveți pentru tinerii care își doresc o carieră în sport?

Să creadă în visul lor și să înțeleagă că performanța nu vine niciodată întâmplător. Sportul cere sacrificii, disciplină și răbdare, dar oferă ceva extraordinar: șansa de a te descoperi pe tine însuți și de a inspira o întreagă generație.

România are nevoie de tineri curajoși, ambițioși și pregătiți să lupte pentru excelență. Practicând un sport, vei fi mai sănătos, mai performant și vei putea să treci peste orice obstacol pe care îl vei întâlni în viață.