Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședința de vineri, 15 mai 2026, a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, banca centrală a lăsat neschimbate rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), la 7,50% pe an, și rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 5,50% pe an, păstrând totodată nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută.
Conform evaluărilor instituției, rata anuală a inflației va înregistra o creștere în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, urmând ca din trimestrul III 2026 să intre pe o traiectorie de corecție descendentă substanțială.
Evoluția recentă arată că rata anuală a inflației și-a întrerupt traiectoria descendentă în martie 2026, urcând la 9,87% de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor. În luna aprilie 2026, inflația a accelerat la 10,71%, fiind influențată de creșterea cotațiilor la gaze naturale și petrol în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, de efecte de bază nefavorabile și de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat. Rata anuală a inflației calculate pe baza indicelui armonizat (IAPC) a crescut în aprilie la 9,5%, comparativ cu 8,6% în decembrie 2025.
Banca centrală a aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2026, document ce explică factorii din spatele prognozei actuale.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază. Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte însă o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 – odată cu epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor -, şi va descreşte apoi gradual, reintrând în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului ţintei”, se precizează în comunicatul BNR.
BNR subliniază că reintrarea în intervalul țintei de 1,5-3,5% se va produce pe fondul adâncirii deficitului de cerere agregată și al progresului corecției bugetare. Totuși, actualul context politic intern generează incertitudini crescute privind măsurile de consolidare fiscală pe termen mediu convenite cu Comisia Europeană. Riscuri majore la adresa activității economice și a inflației rămân conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, care afectează puterea de cumpărare și costurile de finanțare.
În această conjunctură, BNR consideră că absorbția maximă a fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru a contrabalansa parțial efectele contracționiste ale corecției bugetare și pentru realizarea reformelor structurale. Instituția monitorizează de asemenea deciziile de politică monetară ale BCE, Fed și ale băncilor centrale din regiune.
