Reformă majoră în cultura Capitalei: Ciprian Ciucu desființează șapte instituții și promite un nou model - TRUmedia
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat o reformă amplă a instituțiilor culturale din subordinea Primăriei Municipiului București, susținând că actuala structură, formată din șapte entități separate, este fragmentată, ineficientă și lipsită de impact real la nivel internațional.
În viziunea edilului, aceste instituții au funcționat în paralel, cu suprapuneri administrative și programe dispersate, fără a reuși să genereze proiecte culturale majore care să definească orașul. Bucureștiul nu are în prezent un festival sau un brand cultural cu vizibilitate europeană, iar evenimentele organizate rămân, în mare parte, relevante doar la nivel local. În același timp, impactul economic este limitat, fără un aport consistent în turismul cultural sau în dezvoltarea industriilor creative.
Ciucu consideră că această fragmentare a dus la risipirea resurselor în proiecte mici, fără coerență strategică, și la un branding cultural insuficient. Chiar și ARCUB, cea mai cunoscută instituție din acest ecosistem, nu a reușit încă să devină un brand exportabil, deși va reprezenta baza noii structuri.
Reorganizarea propusă presupune desființarea celor șapte instituții și comasarea lor într-una singură, construită pe structura ARCUB, cu o capacitate administrativă mai mare și cu resurse financiare consolidate. Din cele 267 de posturi existente în prezent, dintre care 206 ocupate, vor rămâne 155 de posturi, 141 dintre acestea fiind ocupate. Conducerea noii instituții va fi stabilită prin concurs.
Primarul susține că nu vor fi pierdute proiectele valoroase dezvoltate până acum, acestea urmând să fie integrate și continuate într-un cadru mai eficient. Programe precum „Teatreli”, inițiativele educaționale ale Școlii de Arte sau proiectul „Lumina” vor merge mai departe, dar într-o structură reorganizată, care să permită o mai bună susținere și scalare.
În același timp, edilul a criticat explicit modul în care au funcționat unele instituții. Centrul pentru Tineret este descris ca fiind lipsit de impact real, iar Proedus este acuzat că a pus accent pe volum, nu pe rezultate educaționale măsurabile, funcționând cu costuri ridicate și o structură birocratică rigidă. Alte entități, precum Expo Arte, vor fi reintegrate în ARCUB, în timp ce proiecte precum Centrul Cultural „Lumina” vor continua sub formă de inițiative punctuale.
Un element central al reformei este introducerea unui audit cultural, o premieră pentru instituțiile din subordinea PMB. Acesta nu va viza doar aspectele financiare, ci mai ales relevanța și impactul programelor, cu scopul de a decide ce proiecte merită continuate și ce direcții trebuie schimbate.
Ciucu admite că procesul a fost derulat rapid și fără o comunicare prealabilă suficientă, dar susține că a existat o oportunitate care nu putea fi ratată. În același timp, afirmă că o parte din rezistența la schimbare vine din pierderea unor privilegii și din lipsa de transparență care a caracterizat până acum unele instituții.
Miza acestei reforme este, în opinia primarului, crearea unei instituții culturale puternice, capabile să genereze proiecte majore și să crească vizibilitatea Bucureștiului pe plan regional și european. Noua structură va avea și responsabilitatea de a elabora o strategie culturală și una de educație non-formală.
„Nu am venit primar să nu fac nimic. Judecați-mă peste doi ani”, a transmis Ciprian Ciucu, asumându-și atât direcția reformei, cât și consecințele politice ale acesteia.
