Blocul Național Sindical (BNS) solicită ca Banca Națională a României (BNR) să renunțe la orice acțiuni care ar putea influența sau intimida investigațiile desfășurate de Consiliul Concurenței.
Reprezentanții BNS acuză banca centrală de „derapaje recente” și îi cer să își respecte atribuțiile legale, fără a interveni în anchete care vizează posibile practici anticoncurențiale în sectorul bancar.
„Blocul Național Sindical atrage atenția asupra derapajelor recente ale Băncii Naționale a României (BNR) și solicită instituției să-și onoreze mandatul prevăzut de legea sa de funcționare, în loc să obstrucționeze anchetele care vizează posibile practici anticoncurențiale în sectorul bancar. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. În același timp, statul român plătește cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi din regiune. Doar anul trecut s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, iar estimările BNS pentru anul în curs indică o creștere la circa 70 de miliarde de lei. Această situație este favorizată de contribuția directă a inacțiunilor BNR, care a eșuat în utilizarea instrumentelor de care dispune pentru a asigura stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Reamintim că BNR a favorizat menținerea ratelor de dobândă la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, fără să modifice dobânda de politică monetară din august 2024. Această politică a degradat semnificativ bugetul de stat, bugetele companiilor (altele decât băncile) și, cel mai grav, bugetele de familie și puterea de cumpărare a lucrătorilor. Prin favorizarea unor dobânzi excesive, BNR a prioritizat marjele bancare excepționale, transferând populației povara ajustării macroeconomice”, se arată într-un comunicat al BNS.
Sindicaliștii susțin că România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce costurile de împrumut ale statului sunt cele mai mari din regiune. Potrivit estimărilor BNS, cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei anul trecut și ar putea ajunge la aproximativ 70 de miliarde de lei în 2026.
În acest context, organizația consideră că politica monetară a BNR a contribuit la agravarea situației economice. BNS critică menținerea unor rate ridicate ale dobânzilor și lipsa modificării dobânzii de politică monetară din august 2024, susținând că aceste decizii au afectat bugetul public, mediul de afaceri și, mai ales, puterea de cumpărare a populației.
Totodată, BNS îl acuză pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de un „atac direct” la adresa Consiliului Concurenței.
Potrivit sindicaliștilor, reacția guvernatorului vine într-un moment sensibil, în care autoritatea de concurență investighează un posibil cartel bancar, suspectat că ar fi menținut artificial dobânzile la un nivel ridicat. BNS critică faptul că Isărescu a făcut publice detalii dintr-o concluzie preliminară a anchetei, considerând acest gest drept o formă de presiune asupra unei instituții independente.
