Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud se confruntă cu semnale de alarmă din 72 de unități de învățământ: bullying, infrastructură precară în rural și elevi care nu știu că pot contesta notele.
Datele provin din 72 de unități de învățământ și arată o distanță clară între discursul oficial și experiența zilnică a elevilor și profesorilor.
‘Acest raport este unul foarte consistent și reprezintă răspunsuri de la 507 cadre didactice și 4.504 elevi respondenți din județul Bistrița-Năsăud. (…) Reușim să aducem către toți actorii educaționali – Inspectoratul Școlar Județean, cadrele didactice, autoritățile publice, elevi și părinți -o statistică la care ne-au răspuns aproximativ 10% dintre actorii principali ai educației, mai exact elevii și cadrele didactice. Este o statistică importantă pentru că prezintă foarte bine realitatea sistemului educațional înregistrată în anul 2025, reprezintă sistemul educațional peste note și calificări la olimpiade și peste notele de la Bacalaureat, care nu reflectă sistemul educațional pe care îl trăim’, a declarat președintele CJE, Alin Saicu.
Ce probleme au semnalat elevii din Bistrița-Năsăud în raportul CJE 2025
La eveniment au mai participat reprezentanți ai Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Inspectoratului Școlar, Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământ, Inspectoratului de Poliție Județean, precum și elevi și profesori de la extensia Bistrița a Universității Babeș-Bolyai.
Răspunsurile au venit de la elevi din clasele V-XII și de la cadre didactice din 72 de unități de învățământ din totalul de 112, din rândul cărora 43% predau în mediul rural.
Decalajul rural-urban: infrastructură, tehnologie și transport insuficient
Printre problemele semnalate de elevi se numără lipsa de transparență în evaluare și comunicarea deficitară cu cadrele didactice, diferențe semnificative între școlile din rural și cele din urban în ceea ce privește infrastructura, dotările, accesul la tehnologie sau serviciile de suport și consiliere, iar unii dintre cei care fac naveta spun că, din cauza lipsei unor rute de transport adecvate, nu pot participa la activități extracurriculare după încheierea cursurilor.
Majoritatea respondenților consideră mediul școlar ca fiind, în general, sigur, dar raportul evidențiază și existența unor zone de vulnerabilitate: situații de bullying, tensiuni relaționale, presiunea academică sau lipsa sprijinului emoțional adecvat.
Bullying și presiune academică — zonele de vulnerabilitate din școlile județului
Raportul indică faptul că, în anul 2025, în majoritatea covârșitoare a cazurilor (91,7%), cadrele didactice nu s-au confruntat cu situații în care elevii să conteste nota obținută la lucrări scrise.
‘Această distribuție poate sugera fie un nivel ridicat de încredere al elevilor în corectitudinea evaluării, fie o posibilă lipsă de informare sau de încurajare privind dreptul de a contesta rezultatele’, se menționează în documentul citat.
Totodată, majoritatea cadrelor didactice afirmă că elevii au fost consultați cu privire la materiile opționale, ceea ce sugerează existența unor practici de implicare a elevilor în procesul decizional, iar circa 90% dintre profesori spun că au primit feedback din partea elevilor privind activitatea de învățare și au discutat pe marginea acestuia.
În ce privește gradul de pregătire al elevilor pentru ore, cadrele didactice respondente au afirmat, în proporție de 55,6%, că elevii se pregătesc ‘într- măsură moderată’ pentru disciplina pe care o predau, 22,5% – în mare măsură, iar 18%, în mică măsură.
‘Analiza integrată a rezultatelor colectate la nivelul județului Bistrița-Năsăud pentru anul 2025 oferă o perspectivă radiografică asupra sistemului educațional, evidențiind o distanță considerabilă între discursul instituțional de conformitate și experiența cotidiană a beneficiarilor direcți. Această concluzie extinsă fundamentează necesitatea unei reforme de profunzime, nu doar la nivel de infrastructură, ci mai ales la nivelul culturii organizaționale și al eticii profesionale care guvernează relația profesor-elev’, se arată în concluziile din raportul privind calitatea procesului educațional.
