Analiștii citați de Reuters trag o concluzie clară: dacă războiul Israel-Iran s-ar opri acum, Benjamin Netanyahu ar ieși întărit, iar statele din Golf ar plăti cel mai scump prețul.
Conflictul remodeleaza echilibrele de putere în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra prețurilor energiei și rutelor comerciale globale.
Dacă războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, s-ar încheia în acest moment, concluzia analiștilor este relativ clară: premierul israelian Benjamin Netanyahu ar ieși întărit, în timp ce președintele american Donald Trump ar trebui să gestioneze consecințele economice și de securitate la nivel regional și global, potrivit Reuters.
Pentru Netanyahu, conflictul a mutat centrul dezbaterii interne dinspre Gaza către Iran, un subiect care generează un consens mai larg în societatea israeliană și unde profilul său de lider în domeniul securității este mai bine consolidat. În schimb, pentru Trump, războiul riscă să devină un impas strategic, fără o ieșire clară și cu efecte negative asupra relațiilor cu aliații din Golf.
„Există un câștigător clar și un învins clar”, afirmă Aaron David Miller, fost negociator american pentru Orientul Mijlociu, citat de News.ro. „Netanyahu este de departe câștigătorul principal. El a demonstrat competența militară a Israelului. Statele din Golf sunt de departe cei mai mari învinși”, a punctat Miller.
Potrivit analiștilor, Israelul percepe conflictul nu ca pe unul opțional, ci ca pe o necesitate strategică. „Chiar dacă nu are loc o schimbare de regim, slăbirea Iranului și a axei (milițiilor) pe care o conduce este un obiectiv uriaș pentru Netanyahu”, explică Natan Sacks, cercetător la Institutul pentru Orientul Mijlociu.
De ce Netanyahu iese întărit din conflict
În plan militar, operațiunile sunt împărțite între cele două state: Israelul vizează în principal vestul și nordul Iranului, inclusiv infrastructura de rachete și siturile nucleare, în timp ce SUA se concentrează pe sud și est, în special pe securizarea zonelor maritime precum Strâmtoarea Ormuz.
În paralel, Israelul a desfășurat acțiuni directe împotriva conducerii iraniene. Potrivit oficialilor, printre țintele eliminate s-ar număra și lideri de rang înalt, inclusiv Ali Larijani și ministrul informațiilor Esmail Khatib.
Aceste succese tactice nu au adus însă un final mai apropiat al conflictului. Pentru Trump, opțiunile rămân limitate: continuarea atacurilor, declararea unei victorii fără garanții sau escaladarea conflictului — variante pe care analiștii le consideră riscante și fără rezultate previzibile.
Unul dintre efectele majore ale conflictului se resimte în statele din Golf, considerate de analiști principalele victime indirecte. Atacurile iraniene asupra infrastructurii energetice și amenințările la adresa transportului prin Strâmtoarea Ormuz cresc riscurile economice și de securitate în regiune.
Statele din Golf — vulnerabilitatea energetică și de securitate
„Amenințarea comună pe care o percep acum (statele arabe din Golf) nu este altceva decât securitatea și stabilitatea viitoare a Golfului”, a declarat Miller, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace. „Ideea că Golful reprezintă viitorul regiunii este acum în joc – și, odată cu ea, viziunea Golfului asupra propriului viitor.”
Analiștii subliniază că Israelul pare mai dispus să accepte un anumit nivel de instabilitate în Iran, în timp ce SUA și partenerii lor din Golf sunt mult mai vulnerabili la fluctuațiile pieței energetice și la perturbarea rutelor comerciale.
Diferențele de abordare dintre Washington și Tel Aviv au devenit vizibile inclusiv în reacțiile la anumite operațiuni militare. Un exemplu este atacul israelian asupra câmpului de gaze South Pars, care a generat tensiuni.
Trump a declarat că SUA „nu știau nimic despre acest atac specific” și a subliniat că Qatarul nu a fost implicat, deși este un aliat important al Washingtonului. Declarația a evidențiat echilibrul delicat dintre sprijinul pentru Israel și relațiile cu statele arabe din Golf.
Tensiunile dintre Washington și Tel Aviv
În același timp, surse iraniene susțin că Teheranul își ajustează reacțiile pentru a crește presiunea asupra adversarilor și pentru a obține eventuale concesii, inclusiv relaxarea sancțiunilor.
Deși războiul beneficiază de susținere publică în Israel, impactul politic pentru Netanyahu rămâne incert. Sondajele indică faptul că actuala sa coaliție nu ar obține, în acest moment, o majoritate parlamentară.
Potrivit analistului Aviv Bushinsky, rezultatul final al conflictului va fi evaluat în termeni simpli: dacă regimul iranian cade sau nu. În lipsa unei astfel de evoluții, există riscul ca succesul militar inițial să se transforme într-o vulnerabilitate politică.
Dacă sistemul condus de Ali Khamenei va rămâne la putere, chiar și slăbit, percepția publică s-ar putea schimba, iar conflictul ar putea fi văzut ca o ambiție excesivă. În acest scenariu, amenințările persistente din partea grupărilor precum Hamas și Hezbollah ar reveni în prim-plan.
În concluzie, deși Israelul pare să fi obținut avantaje tactice și strategice pe termen scurt, consecințele pe termen lung ale conflictului rămân incerte, iar costurile regionale continuă să crească.
