Radu Miruță, viceprim-ministru, ministrul Apărării și ministru interimar al Transporturilor, a respins, la TVR INFO, criticile privind modul în care sunt împărțiți banii din programul SAFE. Ministrul spune că acuzațiile venite din zona politică nu sunt susținute de argumente și susține că, pentru prima dată după Revoluție, programele de înzestrare includ obligația ca o parte importantă din producție să fie realizată în România.
Întrebat despre tensiunile generate de programul SAFE și despre criticile potrivit cărora o parte importantă din fonduri ar urma să ajungă la compania germană Rheinmetall, Radu Miruță a spus că nu poate fi de acord cu acuzațiile care nu sunt argumentate.
„Eu nu pot să fiu de acord cu frazarea că din partea PSD, în special AUR, sunt foarte multe critici. Dacă aceste critici nu au și un argument în spate, e foarte în regulă să critici. Eu, în afară de faptul că am văzut niște acuzații, nu am văzut nicio susținere pentru acuzația respectivă”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a susținut că, în Parlament, niciun parlamentar nu a propus modificarea proiectelor și că fiecare dintre cele 15 proiecte a avut o fișă în care erau precizate prețul, partea care se va realiza în România și fabrica implicată.
”Deci, acolo unde este puterea politică, cea care putea să influențeze o astfel de decizie, nu a existat. Și este un element evident de neseriozitate și de nesusținere a criticii”, a spus Radu Miruță.
Ministrul a criticat starea industriei naționale de armament și a susținut că investițiile din programul SAFE ar însemna producție, fabrici, licențe și locuri de muncă pe teritoriul României.
„Într-o țară în care industria națională de armament a tocat bani imenși și rezultatul este că astăzi avem țigle sparte și copaci crescuți în fabrici, am început să ne deranjeze că vine un străin în România cu banii lui și produce în România: fabrică, licență, locuri de muncă pe teritoriul național”, a declarat ministrul.
Radu Miruță spune că este pentru prima dată de la Revoluție când există o succesiune de programe de înzestrare care au obligația ca 60% din producție să fie realizată în România.
„Este pentru prima oară de la Revoluție încoace când există o secvență de atât de multe programe de înzestrare, 21, care are obligația de a se produce în România 60% din întreaga producție”, a spus Miruță.
„Orice țară din lumea aceasta este preocupată să aducă producție pe teritoriul național. Toți ambasadorii din lumea aceasta au misiunea zero să mute afacerile din alte țări în interiorul țărilor pe care le reprezintă. Asta se întâmplă astăzi”, a declarat oficialul.
Radu Miruță a dat ca exemplu șantierul naval de la Mangalia, despre care spune că a fost „dus în cap de clasa politică” și „îngenunchiat cu pixul politicienilor”.
„Șantierul naval de la Mangalia 2 Mai, care a fost dus în cap de clasa politică, este exemplu despre cum politicul își bate joc de o țară. Aici a fost distrus cel mai mare șantier din țările membre ale Uniunii Europene la Marea Neagră, o țară membră NATO aflată aproape de Federația Rusă. Șantierul acesta a fost distrus, a fost îngenunchiat cu pixul politicienilor”, a spus ministrul.
El a precizat că, potrivit documentelor pe care le-a văzut ca ministru al Economiei, șantierul avea o valoare de 87 de milioane de euro, iar datoriile aflate în dispută erau de 167 de milioane de euro. „Deci eram într-o situație înfundată”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul spune că soluția a fost ca în jurul șantierului să fie aduse comenzi ale Armatei Române, pentru ca acesta să devină mai atractiv pentru un potențial investitor.
„Ce am gândit a fost: hai să ducem în jurul acestui șantier niște comenzi ale Armatei Române, pentru ca el să devină mai atractiv pentru un potențial investitor și să găsim un instrument prin care să-l obligăm pe acel investitor ca ceea ce comandă Armata Română să se producă acolo. Și s-a reușit acest miracol și șantierul naval este salvat, dacă se va semna prin SAFE. Este un miliard de euro doar acolo”, a spus Miruță.
Ministrul spune că România schimbă, prin aceste proiecte, modul în care se raportează la industria de apărare.
„Până acum, în România, în ședințele de guvern, se stingeau constant obligații de a se localiza pe teritoriul național fabricarea unor produse pe care le-a comandat Armata Română. Ca să vă dați seama cât de păguboși am fost noi cu țara aceasta: în contractele de până acum, obligația de a produce în România se presupunea că este îndeplinită dacă ni se donează ceva de acolo, tot acolo produs”, a spus ministrul.
Radu Miruță susține că actualele proiecte sunt fundamental diferite.
„Acum noi am schimbat complet masa. Acum se sapă temelie, se toarnă beton, se construiește ceva. Aici este fundamental diferit față de ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Armata Română a consumat bani de investiții dintotdeauna. De ce consumarea acestor bani până astăzi a adus ca în România să crească copaci? Nu ar trebui să se producă ceva? Asta este radiografia rezultatului. Tura aceasta se produce ceva.
Deci nu se cumpără din Germania. Nemții vin și produc aici cât produc aici”, a declarat Miruță.
Ministrul a comparat situația cu un contract pentru trenuri, despre care spune că nu ar fi inclus nicio obligație de localizare în România.
„Am mers interimar la Ministerul Transporturilor, am văzut un contract în 2024-2025 de 92 de trenuri. Un contract imens. Auzindu-i pe cei de la PSD că 60% din SAFE este puțin, m-am uitat să vedem, când a decis doar PSD, cam cât de mult peste 60% au cerut localizare în România? Pentru trenuri, unde România are capacitate să facă, are istorie și la Craiova, și la Arad, avem cunoștințe de a construi trenuri. 0% a cerut PSD localizare pentru acele trenuri. Nici măcar un geam de sticlă să fi cerut să se producă în România”, a spus Radu Miruță.
Ministrul a susținut că agitația din spațiul public are legătură cu pierderea controlului politic asupra banilor din industria de apărare.
„Cam cu asta comparăm toată zbaterea aceasta din spațiul public, care este evident neadevărată și care își are resursele într-un singur loc: s-au speriat că nu mai controlează politic cum se consumă banii din industria națională de apărare. Și este primul pas și este foarte bun. Doar așa vom putea să ducem banii la militarii români”, a declarat Radu Miruță.
