Un deficit de peste 10 milioane de lei în primele trei luni ale anului pune sub presiune unul dintre cele mai mari spitale de urgență din România. Situația de la Spitalul Clinic de Urgență București reflectă o problemă mai largă din sistemul sanitar din România, un simptom al unei crize sistemice care afectează întreaga rețea de sănătate publică în 2026.
Spitalul Clinic de Urgență București a înregistrat un deficit de peste 10 milioane de lei în primele trei luni din 2026, după depășirea contractului cu CNAS pe fondul creșterii numărului de pacienți tratați.
Criza de finanțare a spitalelor din România în 2026
România alocă unele dintre cele mai mici resurse pentru sănătate din Uniunea Europeană. România cheltuiește aproximativ 5,8% din PIB pentru sănătate (date Eurostat) — față de o medie europeană de 10,4%. Consecințele se văd, an de an, în spitale: infrastructură îmbătrânită, personal insuficient, medicamente lipsă și contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) care nu acoperă realitatea din teren.
Deficitul de finanțare la spitalele din România, în special la unitățile de urgență din București, a devenit o problemă majoră în 2026. Spitalul Clinic de Urgență București este unul dintre cele mai afectate, depășind contractul cu CNAS din cauza numărului mare de pacienți tratați.
Sistemul de finanțare prin „tarif pe caz rezolvat” — mecanismul prin care CNAS plătește spitalele — a fost criticat în repetate rânduri de manageri medicali și asociații profesionale. Odată ce un spital depășește plafonul contractat cu CNAS, tratamentele suplimentare oferite pacienților nu mai sunt decontate. Cu alte cuvinte: cu cât un spital salvează mai mulți oameni decât are „voie”, cu atât se adâncește în dificultate financiară.
Această realitate paradoxală a ajuns, în primele luni ale anului 2026, să lovească din plin Spitalul Clinic de Urgență București (SCUB).
Deficit la Spitalul Clinic de Urgență București în primele luni ale anului 2026
„La Spitalul Clinic de Urgență București, primele luni ale anului au însemnat mai mult decât cifre și statistici: au însemnat oameni. Oameni care au venit mai mulți ca oricând să ceară ajutor și oameni care au muncit peste puterile lor ca să îl ofere.
Deși spitalul tratează în mod obișnuit cam același număr de pacienți pe lună, în primele trei luni ale acestui an adresabilitatea a crescut semnificativ. Mulți pacienți au fost trimiși de alte spitale, cel mai probabil din cauza lipsei de fonduri. Fiecare pacient în plus a însemnat timp, atenție, responsabilitate și efort suplimentar din partea personalului medical — oameni care, zi de zi, au ales să rămână la datorie, chiar și atunci când resursele au început să se subțieze”, a declarat pentru TRUmedia Viorel Hușanu, președintele Sindicatului SANITAS.
„Această creștere a numărului de pacienți a dus la o depășire exactă de 10.103.986 lei a contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate, sumă care, în acest moment, nu poate fi recuperată. Numai în luna martie 2026 depășirea contractului CNAS a fost de 5.800.000 lei”, ne-a transmis Viorel Hușanu.
Măsuri de urgență la SCUB pentru limitarea deficitului
Potrivit sursei citate, în fața acestei realități, conducerea Spitalului Clinic de Urgență București a fost nevoită să transmită șefilor de secție un set de măsuri urgente pentru a proteja continuitatea actului medical:
- prioritizarea cazurilor cu adevărat urgente,
- reprogramarea pacienților cronici fără risc imediat,
- orientarea către spitalizarea de zi acolo unde este posibil.
Aceste măsuri nu sunt simple decizii administrative. Ele sunt încercări dificile de a păstra echilibrul într-un sistem care, în lipsa unei soluții rapide din partea CNAS, riscă să rămână fără bani pentru medicamente și materiale sanitare — adică fără instrumentele esențiale pentru a salva vieți.
În tot acest timp, personalul medical continuă să își facă treaba cu aceeași dedicare, chiar dacă presiunea este mai mare ca oricând. Iar pacienții, la rândul lor, au nevoie să știe că nu sunt abandonați, că fiecare efort se face pentru ca îngrijirea să rămână posibilă.
Depășirea contractului CNAS în spitalele din România
Spitalul Clinic de Urgență București nu este singurul spital care se confruntă cu depășirea contractului cu CNAS. În ultimii ani, zeci de unități medicale din toată țara au raportat situații similare, fără ca mecanismele de rectificare bugetară să intervină suficient de rapid. Spitalele județene de urgență, cele orășenești și chiar unele clinici universitare se regăsesc în același cerc vicios: tratează mai mulți pacienți decât prevede contractul CNAS, acumulează datorii și ajung să restricționeze accesul la îngrijire tocmai pentru a supraviețui financiar.
Fenomenul de transfer al pacienților între spitale — menționat și în cazul SCUB — amplifică problema. Atunci când o unitate medicală mai mică nu mai poate prelua cazuri din lipsă de fonduri, pacienții sunt redirectați către spitalele mari de urgență, care absorb surplusul fără să primească finanțare suplimentară de la CNAS.
CNAS cunoaște situația deficitului de la Spitalul Clinic de Urgență București?
Întrebarea nu este retorică. Casa Națională de Asigurări de Sănătate are obligația legală de a monitoriza în timp real execuția contractelor cu unitățile sanitare. Depășirile de tipul celei înregistrate la Spitalul Clinic de Urgență București nu apar peste noapte — ele se construiesc lună de lună, iar semnalele de alarmă există cu mult înainte ca cifrele să devină imposibil de gestionat.
Până în prezent, nu există o comunicare publică din partea CNAS cu privire la măsuri concrete de sprijin pentru spitalele aflate în această situație.
Concluzie: oamenii, în centrul unui sistem care trebuie reformat
În centrul acestei realități nu sunt doar cifrele, ci oamenii — cei care cer ajutor și cei care îl oferă. Iar sistemul trebuie să îi sprijine pe amândoi.
Un sistem de sănătate care penalizează financiar spitalele ce tratează mai mulți bolnavi nu este disfuncțional din neglijență — este disfuncțional prin construcție. Iar atâta timp cât această construcție nu este reformată structural, povara va continua să cadă pe umerii celor mai vulnerabili: pacienții care nu mai pot fi primiți și medicii care nu mai au cu ce să îi trateze.
Deficitul de la Spitalul Clinic de Urgență București este, înainte de orice, un semnal de alarmă pentru întregul sistem sanitar din România.
