Bara, VAR-ul și Gnahore — Dinamo rupe seria neagră, dar
FC Argeș și Dinamo s-au despărțit cu câte un punct, iar satisfacția e la fel de incompletă pentru ambele tabere.
Primul act: Armstrong aprinde fitilul, Matos stinge lumina
De la primele minute, partida a purtat amprenta tensiunii specifice unui play-off în care fiecare punct contează cât o eternitate. Dinamo a controlat mingea, a pasat, a circulat, dar fără să taie jocul, fără să bage apărarea piteștenilor în panică. Argeșul a așteptat cu răbdare, disciplinat, convins că ocazia va veni. Și a venit, dar nu din fotbal. A venit din temperamentul exploziv al lui Danny Armstrong.
Minutul 39. Scoțianul, vulcanic din fire, într-un duel îl lovește cu cotul pe Borța și îl lasă cu fața plină de sânge. VAR-ul intervine, Szabolcs Kovacs studiază imaginile și nu are nicio îndoială: penalty. Ricardo Matos pășește la punctul cu var cu sânge rece și execută impecabil. Roșca n-are nicio șansă! Portughezul devine o adevărată „bestia nera” pentru dinamoviști, iar tabela de marcaj arată 1-0 la pauză.
Kopic e obligat să schimbe la pauză
Armstrong nu s-a mai întors pe teren după fluierul de pauză. În locul lui, Kopic l-a trimis pe Karamoko, primul semn că „haița” înțelege că are nevoie de altceva, de mai multă creativitate, de mai multă verticalitate. Startul reprizei secunde a venit cu cea mai mare ocazie a meciului, și cu cel mai mare regret al serii. Cîrjan l-a lansat perfect pe Mărginean în adâncime, singur cu Căbuz. Din unghi, cu Karamoko liber în fața porții, argeșeanul a ales să caute vinclul. A ales greșit. Mingea a trecut pe lângă poartă, iar Kopic a văzut destul. Mărginean a fost scos imediat de pe teren, iar în locul lui a intrat Eddy Gnahore.
Minutul 57 a adus și momentul cel mai așteptat de galeria dinamovistă: debutul lui George Pușcaș pentru „haită”. Atacantul internațional a pășit pe gazon sub presiunea așteptărilor, iar Dinamo părea că prinde în sfârșit aripi. Părea. Argeșul s-a retras metodic, a renunțat la orice ambiție ofensivă și a aplicat cea mai pură filosofie defensivă posibilă, ceva între un catenaccio improvizat și un pariu pe contra-atac.
Dinamo, în ciuda lui Pușcaș și Karamoko în teren, a început să se lovească de un zid. Musi a irosit o șansă importantă dintr-o poziție ideală, trimitând defectuos, departe de poartă. Pasele se înmulțeau, posesia creștea, dar pericolul lipsea cu desăvârșire. Filosofia lui Kopic părea că atinsese limitele. Câmpul de la Mioveni devenise, pe alocuri, un exercițiu de futsal fără finalizare.
Minutul 76: bară Gnahore și un egal smuls din cenușă
Și totuși, fotbalul a răsplătit insistența.În minutul 76, Karamoko a preluat mingea la marginea careului și a șutat excelent, puternic, plasat, cu intenție. Mingea a lovit bara din dreapta lui Căbuz și a ricoșat în careu. Gnahore era acolo. A împins balonul în plasă cu instinctul pur al unui jucător venit de pe bancă și dornic să lase urme.
Finalul a fost incandescent. Ambele echipe au forțat victoria, deși cu o teamă vizibilă de a nu pierde și punctul cucerit. Dinamovistii au atacat cu tot ce aveau, argeșenii au rezistat și au ripostat pe contraac cu tot ce le-a mai rămas. Fluierul final a găsit ambele tabere epuizate și, fiecare în felul ei, nemulțumite.
Ce rămâne după fluier
Pentru Dinamo, e primul punct din play-off — o gură de aer după o serie de eșecuri, dar departe de ce și-au propus. Locul 6, ultimul din zona play-off, înseamnă că distanța față de podium se menține dureroasă. Bucureștenii aveau nevoie de trei puncte la Mioveni. Au plecat cu unul singur.
Pentru Argeș, egalul lasă visul podiumului suspendat undeva între posibil și improbabil. Au controlat prima repriză, au apărat cu devotament în a doua, dar n-au reușit să-și protejeze avantajul până la capăt.
