Comisia Europeană a deschis oficial competiția European Capital of Tourism ediția 2027, iar pe hârtie România are cel puțin șapte orașe care bifează criteriile de eligibilitate. Termenul pentru depunerea dosarelor este 12 iunie 2026, ora 17:00 CEST, adică mai puțin de două luni de acum. Rezultatele vor fi anunțate în noiembrie 2026.
Niciun oraș românesc nu a câștigat vreodată titlul, de la prima ediție din 2018. Mai mult, niciunul nu a intrat măcar în scurtlista 2025. Este o ocazie ratată an după an, în timp ce orașe comparabile ca mărime sau patrimoniu din Finlanda, Croația, Italia sau Spania și-au construit deja un capital de imagine european pe această schemă.
Ce aduce titlul European Capital of Tourism unui oraș
Pachetul oferit de Comisia Europeană nu este simbolic. Orașul câștigător primește o campanie de promovare coordonată la nivel european, un video promoțional produs central, o sculptură comemorativă instalată într-un spațiu public reprezentativ și probabil elementul cel mai valoros pe termen lung, intrarea într-o rețea europeană de destinații de elită, alături de câștigătorii anteriori.
Valoarea estimată a expunerii mediatice se măsoară în milioane de euro, promovare pe care niciun buget local din România nu o poate cumpăra direct. În 2026, titlurile au mers la Tampere (Finlanda) și Dubrovnik (Croația), iar în 2025 la Torino (Italia) și Benidorm (Spania). Competiția are două categorii: orașe peste 100.000 de locuitori și orașe între 25.000 și 100.000.
Criteriile oficiale ale Comisiei sunt cinci: sustenabilitate, accesibilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate. Un dosar câștigător trebuie să demonstreze rezultate concrete pe toate, nu intenții.
Orașele care bifează criteriile UE
Pe componenta urbană și dimensiune, București are o masă critică pe care niciun alt oraș din țară nu o atinge: peste 1,8 milioane de locuitori, patrimoniu Belle Époque, hub regional prin Aeroportul Otopeni și investiții recente în infrastructura culturală. Lipsește o strategie unificată de branding turistic.
Cluj-Napoca stă cel mai bine pe pilonul „smart” propriu-zis: ecosistem tech matur, proiectul Cluj Innovation City, digitalizare administrativă printre cele mai avansate din țară și un calendar de evenimente internaționale (Untold, TIFF) care deja funcționează ca magnet turistic.
Timișoara are memoria instituțională de la Capitala Culturală Europeană 2023, echipe care știu să scrie dosare UE, infrastructură nouă și un capital de imagine internațional recent. Sibiu, la rândul său, a fost Capitală Culturală Europeană în 2007 și are un branding turistic matur, cu patrimoniu UNESCO în proximitate.
Brașov intră în joc cu un argument pe care nu îl avea acum cinci ani: aeroport internațional inaugurat în 2025, turism all-season funcțional și cetatea medievală ca ancoră de patrimoniu. Oradea a devenit în 2025 un caz de studiu în regenerare urbană, cu aproape 2 miliarde de lei în investiții UE și un patrimoniu Art Nouveau recunoscut internațional.
Iași completează lista cu patrimoniu cultural consistent și digitalizare avansată a serviciilor publice municipale. Toate șapte se încadrează tehnic pe criteriile Comisiei. Toate au câte un atuu pentru care un dosar UE poate fi construit credibil.
Deadline 12 iunie 2026
Un dosar de aplicație la European Capital of Tourism cere strategie scrisă, documentare completă pe cele cinci criterii, dovezi ale planurilor deja implementate, nu promisiuni, și redactare în engleză, cu indicatori măsurabili. Experiența câștigătorilor arată că pregătirea unui dosar competitiv durează între șase și nouă luni.
Platforma oficială a Comisiei smart-tourism-capital.ec.europa.eu pune la dispoziție resurse pentru aplicanți: ghiduri, template-uri și exemple publice de la câștigătorii 2026. Orice primărie care începe procesul pe 20 aprilie are mai puțin de opt săptămâni până la ora 17:00 CEST, pe 12 iunie. Este strâns, dar nu imposibil pentru un oraș care a mai lucrat pe fonduri europene și are un DMO funcțional.
Cine depune dosarul?
Aici e întrebarea care trebuie pusă public. Pe hârtie, șapte orașe din România pot candida serios. În turismul urban european, niciunul nu are un handicap structural care să descalifice candidatura din start. În practică însă, la data publicării acestui articol, nicio administrație locală din România nu a anunțat oficial depunerea unui dosar pentru ediția 2027.
Dacă 12 iunie 2026 trece fără o aplicație românească serioasă, România ratează a noua ediție consecutivă a unei competiții în care orașe comparabile din regiune: Dubrovnik, Ljubljana, Tampere — și-au construit deja poziții pe piața turistică europeană. Întrebarea rămâne deschisă către primarii din București, Cluj, Timișoara, Brașov, Sibiu, Oradea și Iași: cine depune dosarul?
