Nicușor Dan a semnat 7 decrete de numire a procurorilor
Președinte Nicușor Dan a semnat, miercuri, propunerile venite din partea ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru funcția de procuror-șef al Parchetul General, șef al DNA și șef al DIICOT, au precizat, pentru TRUmedia, surse apropiate administrației prezidențiale.
Update ora 20:00 – Nicușor Dan, mesaj pentru noii procurori-șefi: „Comunicați public deficiențele sistemului”
Președintele Nicușor Dan a susținut marți, 8 aprilie, ora 19:00, o declarație de presă imediat după numirea a trei noi procurori-șefi. Mesajul central: parchetele trebuie să iasă din tăcere, să vorbească public despre problemele cu care se confruntă și să-și recapete capacitatea de a lucra pe dosarele care contează cu adevărat pentru societate.
Drogurile, prioritate pe agenda publică
Nicușor Dan a deschis conferința cu o temă pe care a numit-o „un fenomen social extrem de nociv”: drogurile. Președintele a subliniat că traficul și consumul de droguri afectează tot mai mulți români și au un impact direct asupra bazinului fiscal și asupra bugetului de stat. Fără a intra în detalii de politică penală, declarația a funcționat ca un cadru pentru așteptările pe care le are de la noile conduceri ale parchetelor.
Ce le cere celor trei procurori-șefi
Nicușor Dan a trasat două direcții clare pentru procurorii-șefi numiți astăzi.
Prima: să comunice cu procurorii din subordine. Președintele a descris o realitate în care procuratura a devenit „o meserie de funcționari apăsați de mii de dosare”, departe de vocația inițială. Sistemul, spune el, a transformat profesioniști motivați în oameni care nu mai au timp pentru cazurile cu impact real asupra societății.
A doua: să comunice public deficiențele cu care se confruntă parchetele. Nicușor Dan a enumerat câteva dintre aceste probleme — lacune legislative, dificultăți în colaborarea cu poliția, lipsa echipamentelor și blocajul generat de fosta Secție specială. Mesajul a fost direct: „Comunicați public ce nu funcționează.”
Echilibrul dintre rutină și dosarele de impact
Președintele a dezvăluit că a purtat deja discuții cu noii șefi despre modul în care activitatea de rutină poate fi simplificată și standardizată. Scopul: eliberarea de timp și resurse pentru dosarele importante, cele care au un efect concret asupra comunității.
Este un semnal că Administrația Prezidențială urmărește nu doar numiri, ci și o schimbare de filosofie managerială în parchete — de la procesarea mecanică a volumului de dosare, către o abordare în care impactul social devine criteriu de prioritizare.
Răspuns la speculațiile din spațiul public
Nicușor Dan a dedicat o parte consistentă a declarației pentru a răspunde, punct cu punct, mai multor acuzații și speculații care au circulat în zilele precedente.
„Nu sunt propunerile președintelui.” A explicat procedura: candidatul depune un dosar la Ministerul Justiției, este audiat de o comisie, iar comisia formulează propunerea către președinte. Rolul președintelui este de numire, nu de selecție directă.
„Foștii procurori-șefi vor conduce din umbră, ca adjuncți.” Fals, a spus Dan, folosind o analogie din administrația locală: adjuncții nu au putere reală de decizie, la fel cum viceprimarii nu conduc primăria.
„L-au îmbrobodit serviciile.” Președintele a respins categoric acuzația. A precizat că informația și-a format-o personal, din „zeci de ore de discuții cu zeci de procurori”, un proces început încă din ianuarie. A menționat-o în acest context pe doamna procuror Chiriac, ca parte din consultările sale pregătitoare.
Update ora 19:00 – Președintele Nicușor Dan, în conferința de presă de la Palatul Controceni:
„Am semnat decretele pentru numirea doamnei Cristina Chiriac în funcția de procuror general, a domnului Viorel Cerbu în funcția de procuror-șef DNA și a domnului Vlad Miron în funcția de procuror-șef DIICOT. Își vor începe mandatul în 15 aprilie.”
„Domnii Ștefan și Florența își vor începe mandatul în 15 aprilie, domnul Voineag și doamna Mincă își vor începe activitatea în 30 iunie”.
„Am respins candidatura domnului Gill-Julien Grigore Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct DIICOT”.
Știrea initială:
Concret, șeful statului a semnat decretele pentru:
- Cristina Chiriac, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Ioan-Viorel Cerbu, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție;
- Codrin-Horațiu Miron, procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;
- Marius Voineag, fostul procuror-șef DNA, procuror adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Marinela Mincă, procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Marius-Ionel Ștefan, procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție;
- Alex-Florin Florența, fostul procuror general la PICCJ, procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
În schimb, în cazul lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, propus pentru funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, șeful statului a decis să respingă propunerea venită din partea ministrului Justiției.
Cristina Chiriac, Marinela Mincă și Gil-Julien Grigore-Iacobici au primit au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
În cazul lui Alex Florența și al lui Marius Voineag, CSM nu a reușit să emită un aviz. În patru ședințe diferite a fost egalitate de voturi – trei „pentru” și trei „împotrivă”.
Procedura prevede că președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului, iar decretul de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
