Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză PSD că folosește moțiunea de cenzură pentru a transforma dezbaterea despre reforma companiilor de stat într-o campanie de isterizare publică, amintind că PSD a privatizat Petrom, Sidex și Romgaz.
Gheorghiu invocă privatizările din guvernările Năstase, Ponta și Ciolacu pentru a întoarce acuzațiile de vânzare a patrimoniului public împotriva semnatarilor moțiunii.
Este o tactică ‘cinică și profund iresponsabilă’, scrie Oana Gheorghiu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.
‘Cum se naște o manipulare? Iei un mic adevăr, adaugi câteva elemente unde părerile sunt ușor împărțite, iar apoi torni peste kilograme întregi de conspirații. (…) Este o tactică cinică și profund iresponsabilă. Vorbim despre politicieni care au făcut parte din guvernare, care au luat parte la toate discuțiile și la toate deciziile, dar care astăzi aleg să deformeze deliberat adevărul într-o strategie politică prin care condamnă România la haos și sărăcie’, precizează Gheorghiu.
Ea adaugă că PSD a privatizat, în timpul guvernării Năstase: Sidex Galați, Petrom, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord. De asemenea, în timpul guvernărilor Ponta și Ciolacu, au fost listate: Nuclearelectrica, Romgaz, Electrica și Hidroelectrica.
Totodată, Petrișor Peiu era membru în Consiliul de Administrație al Romtelecom la momentul privatizării companiei. Tot el a fost președinte al Sidex Galați cu câteva luni înainte de privatizare și administrator special în contextul relansării privatizării Electroputere Craiova, menționează Oana Gheorghiu.
‘Contrar aberațiilor din textul moțiunii, reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public. Nu înseamnă ‘cedarea controlului’. Nu înseamnă vânzare pe ascuns. Reforma înseamnă, în primul rând, ca statul să devină un proprietar responsabil, care acționează în numele și în favoarea românilor, nu pentru beneficiile băieților deștepți care prăduiesc companiile de stat’, se mai arată în postare.
Ce companii de stat a privatizat PSD în guvernările anterioare
Oana Gheorghiu subliniază că moțiunea de cenzură nu reprezintă ‘o critică onestă’ a unei politici publice, ci o ‘deformare cu premeditare’ a realității.
‘Sunt amestecate, în mod voit, companii foarte diferite, aflate în stadii diferite și în logici diferite: companii deja listate, companii analizate exploratoriu, companii aflate în procese de reformă, companii strategice, companii cu probleme structurale și chiar companii din industria de apărare. Toate sunt puse laolaltă într-un ghiveci pentru a crea impresia unei operațiuni generale și netransparente împotriva bunului public’, mai precizează vicepremierul.
Gheorghiu face apel către semnatarii moțiunii să pună interesul României și al cetățenilor mai presus de interesul conducerii partidului.
Reforma companiilor de stat: ce înseamnă cu adevărat listarea minoritară
Ea atrage atenția că o analiză exploratorie sau o opțiune teoretică sunt prezentate ca și cum ar fi decizii deja luate.
‘Un exemplu foarte clar este modul în care este prezentat mecanismul accelerated bookbuilding, ABB. În loc să fie explicat onest ca un instrument recunoscut al pieței de capital, el este tradus propagandistic drept ‘ocolirea Bursei’, ‘piață neagră’ sau ‘cadou făcut unor cercuri obscure’. Este o încercare evidentă de a speria oamenii folosind termeni financiari scoși din context și reambalați politic. La fel de iresponsabil este și modul în care se insinuează că orice discuție despre listare minoritară înseamnă automat pierderea controlului statului, sabotaj economic sau subminare națională’, adaugă ea.
Oana Gheorghiu mai precizează că dezbaterea publică și întrebările sunt necesare, dar că trebuie să se bazeze pe fapte, ‘nu pe isterie’.
Moțiunea de cenzură PSD-AUR este ‘un atac’ asupra României, bazat pe ‘manipulare și știri false, menite să isterizeze opinia publică’, scrie ea.
‘Vedem aceeași tehnică folosită și în cazul unor companii precum CEC Bank, Hidroelectrica, Romgaz sau SALROM. Sunt invocate nume puternice, cu încărcătură publică și emoțională, tocmai pentru a construi panică. Nu pentru a purta o discuție serioasă despre politica de proprietate a statului, despre rolul pieței de capital sau despre instrumentele prin care statul își poate întări disciplina corporativă. Similar este atacată și Reforma 9 și este contestat orice temei procedural sau european, ca și cum simplul fapt că Guvernul analizează opțiuni și construiește instrumente de decizie ar fi, în sine, o vină’, evidențiază ea.
