Un studiu publicat pune în cifre o realitate pe care mulți o trăiesc, dar puțini o recunosc. Peste jumătate dintre români au fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce mai puțin sau să aleagă produse mai ieftine din motive financiare, iar aproape 80% spun că sunt nevoiți să urmărească frecvent promoțiile pentru a-și permite cumpărăturile de bază.
Nu vorbim de sărăcie extremă, vizibilă, cu oameni care cerșesc pe stradă. Vorbim de ceva mai insidios: foamea ascunsă, cea care nu se vede, dar se simte la fiecare raft de supermarket, arată analiza The Access Alliance, o iniţiativă care reuneşte companii, organizaţii non-profit şi autorităţi publice.
Paradoxul e că problema e aproape invizibilă social. Aproape 40% dintre români spun că nu cunosc pe nimeni din cercul apropiat care să aibă dificultăți în a-și permite hrana, iar doar 19% cred că ar putea recunoaște ușor o persoană aflată într-o astfel de situație.
În realitate, cifrele spun altceva: 6 din 10 români s-au temut în ultimul an că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare, iar aproape 6 din 10 au evitat cel puțin o ieșire socială pentru că nu și-au permis să mănânce în oraș.
Insecuritatea alimentară nu arată ca la știri. Arată că omul de lângă tine care comandă cel mai ieftin fel de mâncare de pe meniu.
Stresul financiar legat de mâncare se extinde dincolo de farfurie: aproape 75% dintre români spun că grijile legate de bani le-au afectat sănătatea mintală în ultima lună, iar 85% au avut cel puțin o dată dificultăți în a adormi din cauza problemelor financiare.
Principalul vinovat invocat e creșterea prețurilor la bunurile esențiale.
Și tot în această perioadă, România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, în timp ce mai mult de un sfert din populație se confruntă cu riscul sărăciei și acces limitat la hrană. Mâncarea există. Distribuția ei, nu.
Există și vești bune, sau măcar direcții corecte. Federația Băncilor pentru Alimente din România a redistribuit în 2025 peste 12.000 de tone de produse, ajungând la 325.000 de persoane vulnerabile prin rețeaua celor nouă bănci regionale din țară.
La nivel legislativ, pentru prima dată în 2026, firmele din sectorul agroalimentar sunt obligate să raporteze ce au făcut pentru reducerea risipei alimentare, sub sancțiunea unor amenzi de până la 40.000 de lei. Sunt pași mici față de amploarea problemei, dar sunt pași reali. Între timp, jumătate din România caută promoții la supermarket nu din plăcere, ci din necesitate, notează tvrinfo.ro.
