Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat miercuri decizia premierului Ilie Bolojan prin care a înființat comitetul pentru legile Justiției, invocând un posibil exces de putere și încălcarea separației puterilor în stat.
Comitetul fusese creat în decembrie 2025 pentru a analiza legislația din domeniul justiției, după dezvăluirile publicației Recorder privind probleme grave la instanțe și parchete.
Este vorba de o cerere depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, solicitare care fusese respinsă în luna ianuarie de Curtea de Apel București, însă Instanța supremă a admis miercuri recursul ONG-ului și a dispus suspendarea activității Comitetului pe legile Justiției.
ÎCCJ suspendă comitetul pentru legile Justiției: ce a decis instanța supremă
‘Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept împotriva Sentinței civile nr. 46 din data de 15 ianuarie 2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și cererea de intervenție accesorie în favoarea recurentei-reclamante formulată de intervenienta Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului. Casează în parte sentința civilă nr. 46 din data de 15 ianuarie 2026 și rejudecând, în limitele casării: Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, în contradictoriu cu pârâtul Prim-Ministrul României, suspendă executarea Deciziei nr.574/2025 privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiză și revizuirea legislației din domeniul justiției, emisă de pârâtul Prim-Ministrul României, până la pronunțarea instanței de fond. Respinge cererile de intervenție accesorie în favoarea pârâtului formul
ate de intervenientele Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, Asociația DECLIC, Asociația Funky Citizens și de Cancelaria Prim-Ministrului. Menține în rest sentința recurată. Definitivă’, se arată în decizia instanței.
Înalta Curte a transmis miercuri, într-un comunicat, că decizia instanței vine ca urmare a ”constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare în cazul acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu
privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”.
De ce a fost blocat comitetul Bolojan — exces de putere și separația puterilor
”Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Contencios administrativ și fiscal a decis suspendarea Deciziei nr. 574/2025 privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, înființat la inițiativa prim-ministrului Ilie Bolojan, în contextul elaborării și promovării modificărilor privind legile Justiției. Decizia instanței vine ca urmare a constatării unui posibil exces de putere în modul de constituire și funcționare a acestui comitet, ridicând semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor legalității și separației puterilor în stat”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, hotărârea ÎCCJ reprezintă un semnal important privind necesitatea ca orice demers
legislativ sau administrativ să se desfășoare strict în cadrul constituțional și legal, fără abuzuri de autoritate.
Cine a contestat decizia premierului și cum a ajuns cazul la ÎCCJ
”În acest context, subliniem importanța transparenței, a respectării procedurilor democratice și a consultării reale a tuturor actorilor relevanți în procesul de reformă a justiției. Decizia este definitivă și are ca efect suspendarea imediată a activității acestui comitet”, precizează Înalta Curte.
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a solicitat judecătorilor suspendarea deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025, semnată de Ilie Bolojan, privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției.
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției a fost înființat în decembrie 2025, prin decizia premierului Ilie Bolojan, și este format din reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.
Grupul de lucru constituit la Palatul Victoria își propunea să analizeze legile Justiției, în urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la publicația Recorder, care susțineau existența unor probleme grave la instanțe și parchete.
