Liderii celor zece țări din Forța Expediționară Comună s-au reunit joi la Helsinki pentru a cere menținerea și intensificarea presiunii asupra Rusiei, alături de creșterea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina.
Estonia a anunțat că alocă 5,4% din PIB pentru apărare, cel mai mare procent din NATO, ca răspuns la agresiunea rusă.
La această reuniune la nivel înalt, organizată de președintele finlandez Alexander Stubb, participă șefii de stat sau de guvern din Regatul Unit, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia, precum și un reprezentant al Danemarcei.
‘Trebuie să ne asigurăm că toate sancțiunile actuale împotriva Federației Ruse sunt implementate, fără nicio relaxare a acestora deoarece aceste sancțiuni îi afectează foarte dur’, a declarat prim-ministrul olandez Rob Jetten la sosirea la summit.
Potrivit lui Jetten, care a preluat conducerea guvernului în februarie, amenințările hibride, agresiunea continuă a Rusiei și alți factori, precum războiul din Iran, afectează economia și securitatea Europei.
Ce au cerut liderii JEF la summitul de la Helsinki
Premierul suedez Ulf Kristersson a subliniat că una din cele mai importante chestiuni de pe agenda discuțiilor, alături de aprobarea unor noi sancțiuni, este creșterea ajutorului financiar pentru Ucraina astfel încât Kievul să își poată consolida apărarea.
‘Toți suntem de acord că unul dintre cele mai importante lucruri care trebuie făcute pentru Ucraina este să îi fie furnizate fondurile necesare pentru a crea o apărare pe termen lung, inclusiv apărare antiaeriană’, a afirmat el.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a subliniat că Rusia nu este dispusă să pună capăt războiului deoarece încearcă să pună stăpânire pe cât mai mult teritoriu ucrainean posibil înainte de a începe negocierile.
‘Suntem deja în al cincilea an al războiului din Ucraina și, din păcate, nu vedem o rezolvare a războiului, în pofida eforturilor Statelor Unite și ale comunității internaționale, din cauza lipsei de voință a Rusiei de a ajunge la un acord’, a spus Nauseda.
Estonia — recordul NATO: 5,4% din PIB pentru apărare
La rândul său, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store a asigurat că comunitatea internațională trebuie să crească presiunea asupra Rusiei și să sprijine, prin asistență economică și militară, ‘dreptul Ucrainei de a se apăra’.
‘Trebuie să discutăm cu toți partenerii noștri europeni și să le explicăm din nou că soarta și rezultatul acestui război vor avea consecințe pentru noi toți’, a precizat el.
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a fost de acord că Europa trebuie să sporească presiunea asupra Moscovei deoarece este ‘singura modalitate ca Rusia să înceteze să fie un stat agresor’ și să accepte să se așeze la masa negocierilor.
‘Și dacă nu îi iei banii Rusiei, dacă nu faci presiuni asupra ei, curtoazia nu va funcționa cu Rusia; pentru ei este un semn de slăbiciune’, a afirmat Michal.
Zelenski și Carney, prezenți prin videoconferință; Store a vorbit cu Rubio
Michal a subliniat că Estonia este în prezent țara NATO care cheltuiește cel mai mult pentru apărare, după ce a crescut alocarea până la 5,4% din PIB ca urmare a războiului din Ucraina.
Pe lângă liderii prezenți la Helsinki, era prevăzut ca la summit să participe prin videoconferință președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul Canadei, Mark Carney.
Miercuri seară, în ajunul reuniunii de la Helsinki, premierul Norvegiei a avut o conversație telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio în care i-a reamintit importanța sprijinului american pentru Ucraina, a informat joi guvernul țării scandinave.
‘Țările din JEF se numără printre principalii contributori pentru Ucraina atât din punct de vedere politic, cât și militar și civil. În discuția cu Rubio am subliniat importanța sprijinului transatlantic pentru Ucraina și cât de important este el pentru securitatea Norvegiei și a aliaților săi’, a declarat Store într-un comunicat.
Liderul norvegian i-a transmis, de asemenea, lui Rubio îngrijorarea sa față de situația din Iran.
Referitor la conflictul din Orientul Mijlociu, premierul norvegian a primit în mod pozitiv ‘semnalele că Statele Unite și Iranul au început discuții pentru a găsi o soluție’.
‘Am subliniat că o escaladare ar putea avea consecințe grave atât în regiune, cât și la nivel global’, a adăugat Store.
