Ahmadinejad lider Iran: planul SUA-Israel pentru schimbarea regimului, dezvăluit de New York Times

Ahmadinejad lider Iran — formula sună absurd, dar a fost, conform unei investigații publicate pe 19 mai 2026 de New York Times, planul operațional comun al Statelor Unite și al Israelului în primele zile ale războiului împotriva Iranului. Documentele și mărturiile oficialilor americani briefuiți pe acest dosar arată că administrația Trump și echipa de securitate condusă de Tel Aviv au mizat pe reinstalarea fostului președinte Mahmoud Ahmadinejad la conducerea Republicii Islamice — imediat după eliminarea Liderului Suprem Ali Khamenei.

Planul a eșuat în mai puțin de 24 de ore. Israel a lovit, în prima zi a războiului, locuința lui Ahmadinejad din Teheran într-o operațiune descrisă în surse NYT drept „jailbreak” — un atac coordonat pentru a-l scoate dintr-un regim strict de arest la domiciliu impus de gardienii actualei conduceri iraniene. Fostul președinte a supraviețuit, dar a fost rănit. După acel moment, conform NYT și Haaretz, Ahmadinejad și-a retras consimțământul pentru schema de regimul-change și a dispărut din raza de monitorizare a serviciilor occidentale. Nu a mai fost localizat de atunci.

De ce a ales Washingtonul un fost inamic ca Ahmadinejad lider Iran?

Răspunsul, conform jurnaliștilor NYT, vine direct din mintea președintelui american. Donald Trump ar fi pledat în consiliile interne pentru un model deja testat — Venezuela 2025, când Nicolas Maduro a fost înlocuit cu Delcy Rodriguez printr-o schimbare aparent ordonată, păstrând structura puterii dar inversând agenda. Aplicat la Iran, raționamentul ar fi: un lider experimentat, recunoscut intern, capabil să țină laolaltă Garda Revoluționară și clerul, dar deschis spre o resetare a relațiilor cu Washingtonul.

Pe hârtie, Ahmadinejad este o alegere bizară. În timpul mandatului 2005-2013, fostul președinte iranian a devenit simbolul retoricii dure împotriva Israelului — celebrele declarații despre „ștergerea Israelului de pe hartă”, negarea Holocaustului, susținerea agresivă a programului nuclear iranian și reprimarea brutală a protestelor interne din 2009. Era figura pe care diplomația americană și israeliană o evita sistematic.

Dar în 2019, într-un interviu rar acordat unei publicații anglofone, Ahmadinejad și-a schimbat tonul. L-a lăudat pe Trump pentru abordarea „calculată” și a sugerat că Iranul și SUA „pot găsi terenul comun dacă fiecare parte își face calculul cost-beneficiu corect”. Acea declarație a deschis, conform NYT, fereastra în care planificatorii americani și israelieni au început să-l reanalizeze — și să-l contacteze prin canale indirecte.

Cronologia operațiunii și rolul Mossad

Conform surselor citate de NYT, planul a fost finalizat în săptămânile premergătoare războiului, coordonat între Mossad și agențiile americane. Trei piese trebuiau să cadă în ordine: eliminarea lui Khamenei prin lovituri țintite, scoaterea lui Ahmadinejad din arest la domiciliu prin atacul asupra casei sale, și instalarea rapidă a unei tranzitorii cu sprijin militar israeliano-american pe sol iranian.

Operațiunea „jailbreak” asupra locuinței din Teheran a fost executată în primele ore ale conflictului. Israel a folosit, conform Haaretz, un mix de muniții ghidate de precizie pentru a deschide un coridor de evacuare. Problema: gradul de violență al loviturii a depășit ce era necesar pentru o extragere — Ahmadinejad a fost rănit, iar credibilitatea Israelului ca partener care „doar îl eliberează” s-a evaporat instant în fața lui și a celor din cercul său. Conform NYT, după ce și-a revenit din rănile imediate, fostul președinte a refuzat să mai continue și a dispărut într-o rețea de refugii pe care nici serviciile israeliene, nici cele americane nu o cunosc.

Ce înseamnă dezvăluirea pentru poziția SUA în regiune

Publicarea raportului NYT în plin proces de încetare a focului are un efect dublu. Pentru Casa Albă, expunerea unui plan de regimul-change ratat erodează narațiunea oficială conform căreia operațiunea împotriva Iranului viza strict „infrastructura nucleară”. Aliații europeni, deja sceptici față de logica intervenției, primesc acum dovada că obiectivul de fond era unul politic — schimbarea conducerii — și că strategia s-a bazat pe un actor cu un istoric direct anti-american.

Pentru Tel Aviv, problema este mai delicată. Mossad-ul a investit, conform surselor NYT, capital operațional considerabil într-un plan care depindea de cooperarea unui om care, în public, ceruse distrugerea statului israelian. Decizia reflectă o școală pragmatică din serviciile israeliene — „inamicii utili” pot deveni parteneri operaționali — dar și o subestimare gravă a modului în care chiar și un Ahmadinejad de 2026 reacționează la o lovitură directă pe casa familiei sale.

Care este situația actuală a lui Ahmadinejad?

În acest moment, fostul președinte iranian este oficial dispărut. Surse NYT spun că nici Mossad, nici CIA nu au confirmare independentă privind locația sa, statusul medical sau intențiile politice. Variantele care circulă în surse iraniene anonime — refugiu într-o provincie din nord-vestul Iranului, evacuare prin Azerbaidjan, sau prezență discretă în Qatar — nu au fost validate.

Garda Revoluționară a deschis o investigație internă privind „contactele neautorizate” pe care le-ar fi avut Ahmadinejad cu agenți străini, conform unor surse din Teheran citate de presa regională. Dacă va fi localizat și capturat de regim, soarta lui va depinde de calculul intern al noii structuri de conducere — în special de echilibrul dintre clerici și liderii militari care au preluat efectiv puterea după moartea lui Khamenei.

Ce înseamnă scenariul Ahmadinejad lider Iran pentru viitorul regiunii

Episodul rămâne un studiu de caz despre limitele reginei-change-ului contemporan. Trei lecții se desprind. Prima: ideea că poți coopta un fost inamic al ideologic pentru a-l transforma în partener funcțional supraestimează capacitatea agențiilor occidentale de a citi loialitățile interne ale unei elite politice. A doua: o operațiune militară care implică „eliberarea” cu rachete a unui colaborator este, prin definiție, o operațiune cu margine zero — orice rănire elimină subiectul din ecuație. A treia: chiar dacă regimul iranian este slăbit de pierderea Liderului Suprem, alternativele realiste pentru a-l înlocui sunt extrem de limitate, iar opțiunile cunoscute de Occident sunt și ele compromise.

Pentru România și Uniunea Europeană, dezvăluirea complică pozițiile diplomatice. Bruxelles-ul a susținut, prin declarațiile lui Kaja Kallas, că obiectivul UE este de-escaladarea și revenirea la dialog. Faptul că un aliat strategic — Washingtonul — a operat în paralel cu un plan de schimbare a regimului ridică întrebări legitime despre cât de bine este coordonată reacția occidentală în Orientul Mijlociu și ce s-ar fi întâmplat dacă Ahmadinejad ar fi acceptat să joace rolul pentru care fusese deschis pentru o săptămână în iunie.

Întrebări frecvente despre planul Ahmadinejad lider Iran

Cine a planificat ca Ahmadinejad să devină lider Iran?

Planul a fost coordonat între Mossad și agențiile americane, cu aprobarea directă a administrației Trump. Conform New York Times, președintele american a pledat pentru modelul Venezuela 2025 — o schimbare de conducere ordonată cu păstrarea structurii, dar inversarea agendei. Ahmadinejad ar fi urmat să-l înlocuiască pe Ali Khamenei imediat după eliminarea acestuia.

De ce a eșuat planul Ahmadinejad lider Iran?

În prima zi a războiului, Israel a lovit locuința lui Ahmadinejad din Teheran într-o operațiune descrisă de surse NYT drept „jailbreak” — menită să-l scoată din arest la domiciliu. Fostul președinte a fost rănit. După ce și-a revenit, a refuzat să continue colaborarea și a dispărut. Nu a mai fost localizat de atunci.

Unde se află acum Ahmadinejad?

Locația lui este necunoscută. Nici Mossad, nici CIA nu au confirmare independentă privind unde se află, ce stare de sănătate are sau ce intenții politice mai poartă. Surse iraniene anonime vehiculează ipoteze — Azerbaidjan, Qatar, sau o provincie din nord-vestul Iranului — dar niciuna nu a fost confirmată oficial.

Andrei Visovan
Andrei Visovan
Andrei Visovan este analist la TRUmedia, cu focus pe economie globală, tehnologie și impactul lor asupra societății. Scrie analize bazate pe date și rapoarte internaționale, cu un singur obiectiv: să facă subiectele complexe pe înțelesul tuturor.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Articole recente