România a ajuns pentru prima dată pe locul 7 în clasamentul cererilor pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului, urcând de pe locul 4 înregistrat la finalul anului 2024.
Progresul vine după 17 decizii de inadmisibilitate privind 925 de cereri legate de condițiile de detenție, România fiind dată exemplu pozitiv în raportul anual al Comitetului Miniștrilor.
‘Această îmbunătățire importantă reflectă eforturile sistematice ale autorităților române și ale agentului guvernamental pentru CEDO de reducere a numărului de cauze pe rol și de soluționare a problemelor structurale identificate de Curte’, arată sursa citată.
România pe locul 7 în clasamentul CEDO — de pe locul 4 în 2024
În acest sens, este remarcată pronunțarea a 17 decizii de inadmisibilitate privind 925 de cereri întemeiate pe articolul 3 din Convenție, referitoare la condițiile de detenție din România.
‘Aceste decizii reflectă aplicarea jurisprudenței recente a Curții, în special a soluției pronunțate în cauza Văscăuțanu contra României în care CEDO a analizat și validat caracterul efectiv al remediului preventiv reglementat de Articolul 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, constând în posibilitatea introducerii unei plângeri în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate când persoanele private de libertate reclamă că se află în condiții necorespunzătoare de detenție’, punctează ministerul român.
Cele 925 de cereri privind condițiile de detenție și deciziile de inadmisibilitate
Astfel, România este evidențiată ca exemplu pozitiv în Raportul anual pe anul 2025 al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind supravegherea executării hotărârilor și deciziilor CEDO.
Potrivit raportului, România a înregistrat cea mai importantă scădere dintre toate statele membre ale Consiliului Europei atât la nivelul numărului total de cauze pendinte, cât și al cauzelor de impact (‘leading cases’) aflate în supraveghere. Acest rezultat reflectă eforturile susținute ale autorităților române de consolidare a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO.
Ce înseamnă recunoașterea în raportul Comitetului Miniștrilor
Raportul evidențiază, totodată, rolul activ al României în contextul creșterii importanței strategice a executării hotărârilor Curții, pe fondul complexității cauzelor aflate pe rol la nivelul CEDO.
În plan general, în cursul anului 2025, Comitetul Miniștrilor a închis 949 de cauze, în creștere cu 6,2% față de anul precedent. Dintre acestea, 194 au fost cauze de impact – care implică adesea modificări legislative sau schimbări de practici judiciare menite să prevină repetarea unor încălcări similare.
România se alătură statelor membre care și-au intensificat eforturile în direcția respectării standardelor europene în domeniul drepturilor omului și al statului de drept. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă angajamentul ferm al României față de implementarea deplină și efectivă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, ca expresie a respectului pentru valorile fundamentale promovate de Consiliul Europei.
