Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat bilanțul activității pe 2025, prezentând un model jurisdicțional atipic față de instanțele supreme europene: instituția condusă de Lia Savonea a gestionat 18.654 de cauze și a redus stocul de dosare cu 25%.
ICCJ a soluționat 14.234 de dosare și a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate, operând sub presiunea supraîncărcării și a unor volume administrative fără corespondent în spațiul european.
‘Bilanțul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2025 – două concluzii cheie: 1. Un model jurisdicțional atipic în arhitectura instanțelor supreme europene, dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale; 2. Mai multă eficiență, aceleași exigențe, complexitate ridicată și direcții strategice clare pentru consolidarea justiției. În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25 %, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme’, arată ICCJ într-un comunicat de presă, care prezintă o sinteză pe scurt a activității pe anul trecut.
Câte dosare a soluționat ICCJ în 2025 și cu cât s-a redus stocul
Potrivit instanței, în anul 2025 distribuția complexității cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din total, Secția de contencios administrativ și fiscal circa 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.
‘Această diferență se reflectă și în încărcătura pe secții. La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate. În schimb, la Secția penală, fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate, ceea ce arată că dificultatea activității este aici cea mai ridicată. Și secțiile civile au funcționat sub o solicitare profesională semnificativă. La Secția I civilă, încărcătura medie a fost de 558 de dosare rulate și 433 de cauze soluționate/judecător, la care s-au adăugat 3.511 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursuri în interesul legii. La Secția a II-a civilă, încărcătura a fost de până la 400 de dosare rulate și 292 de
cauze soluționate/judecător, alături de 3.630 de participări în completurile pentru hotărâri prealabile și recursuri în interesul legii’, susține ICCJ.
Câte dosare gestionează un judecător ICCJ pe an — diferențe între secții
Un alt indicator relevant îl reprezintă activitatea mecanismelor de unificare a practicii judiciare. Astfel, în anul 2025, au fost înregistrate 632 de sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii.
ICCJ mai spune că activitatea sa pe anul trecut ‘s-a desfășurat, însă, și sub presiunea unor valori atipice, care evidențiază dimensiunea reală a provocărilor instituționale și conturează un profil funcțional dificil de regăsit în arhitectura obișnuită a instanțelor supreme din spațiul european’.
De ce modelul ICCJ este atipic față de instanțele supreme europene
‘Numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794 în anul 2025. În paralel, activitatea administrativă a presupus un volum considerabil de operațiuni: 4.121 ordine emise, 3.052 lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 de adeverințe și 1.594 puncte de vedere formulate. Acest cumul de atribuții jurisdicționale și administrative, prin amploare și diversitate, conferă activității instanței supreme un caracter particular, dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană. În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a consolidat integrarea dreptului european în jurisprudența națională, printr-un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene, valorificând jurisprudența și mecanismul trimiterilor preliminare precum și standardele CEDO pentru a asigura o practică judiciară coerentă, previzibilă și aliniată exigențelor europene privind protecția drepturilor fundamental
e și funcționarea pieței interne’, adaugă ICCJ.
ICCJ menționează și dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare, precum și consolidarea dialogului cu societatea civilă și spațiul public, pentru ‘prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional, contribuind la afirmarea unei justiții moderne, responsabile și ancorate în valorile statului de drept’.
