Bruxelles-ul a propus săptămâna aceasta ceva ce nu a mai existat în 70 de ani de construcție europeană: o strategie dedicată exclusiv eradicării sărăciei până în 2050. Inițiativa vine cu o cifră greu de ignorat: 92,7 milioane de europeni, adică 20,9% din populația Uniunii Europene, trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Este mai mult decât populația Germaniei.
Pentru România, tabloul este și mai sumbru.
România se află pe locul trei în Uniunea Europeană la rata sărăciei și excluziunii sociale, cu 27,4% din populație în această situație în 2025, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 29%, și Grecia, cu 27,5%. Asta înseamnă aproximativ 5,3 milioane de oameni, cu aproape 740.000 mai puțin decât în urmă cu doi ani. Datele arată că există progres, însă ritmul este insuficient.
Familiile cu copii sunt printre cele mai vulnerabile. 29,4% dintre românii care trăiesc în gospodării cu copii sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Sărăcia în România nu este abstractă. Are chip de copil.
Ce propune concret Comisia Europeană?
Vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu a prezentat la Bruxelles un plan structurat pe mai multe categorii: extinderea accesului gratuit la educație timpurie, mese la școală și servicii medicale pentru copii, instrumente de activare pentru persoanele inactive care ar putea munci, dar nu o fac din cauza costurilor legate de transport, îngrijirea copiilor sau îmbrăcăminte, precum și măsuri specifice pentru persoanele cu dizabilități, una dintre cele mai afectate categorii.
La nivel european, cei mai vulnerabili rămân tinerii între 18 și 24 de ani, cu un risc de sărăcie de 26,3%, urmați de șomeri, în cazul cărora rata de risc ajunge la 66,6%.
Există și o cifră care pune totul în perspectivă și care merită reținută: o investiție suplimentară de doar 0,25% din PIB-ul Uniunii Europene ar putea scoate din sărăcie 18 milioane de oameni.
Nu este o sumă astronomică pentru o economie de 17 trilioane de euro. Este, mai degrabă, o alegere politică.
România a făcut progrese reale în ultimii ani, cu o scădere a ratei AROPE de 4,1 puncte procentuale față de 2023, și a ajuns la un PIB de 79% din media europeană. Direcția este bună, însă vulnerabilitățile rămân majore.
Cu un guvern demis, o criză politică în desfășurare și fonduri europene cu termen-limită în august, ritmul reformelor sociale riscă să încetinească exact în momentul în care ar trebui să accelereze.
