Rețelele sociale devin periculoase când tinerii își definesc identitatea prin ele, avertizează Mircea Beuran, președintele Academiei de Științe Medicale, la o conferință dedicată pericolelor ecranelor.
Dependența, anxietatea și depresia sunt efectele cele mai grave, iar educația digitală și echilibrul online-offline sunt soluțiile propuse.
‘Trăim într-o epocă în care tehnologia ne-a adus mai aproape ca niciodată. Comunicăm instant, avem acces la informația nelimitată, iar lumea pare la un plic distanță. Și totuși paradoxal mulți dintre noi ne simțim mai anxioși și mai deconectați de realitatea autentică. Rețelele sociale nu sunt în sine un pericol. Ele sunt instrumente. Problema apare atunci când devin spațiul principal în care ne definim identitatea, ne măsurăm valoarea și ne căutăm validarea. Pentru tineri în special aceste platforme pot deveni o oglindă distorsionată a realității. Standardele nerealiste de frumusețe, succes sau fericire creează presiune și frustrare. Compararea constantă cu viețile perfecte ale altora poate duce la scăderea stimei de sine, la anxietate și chiar la depresie’, a afirmat Beuran în cadrul conferinței ‘Prizonierii ecranelor și pericolele ascunse ale rețelelor sociale’, organizată de Academia de Științe Medicale.
Cum afectează rețelele sociale sănătatea mintală a tinerilor
El a subliniat că unul dintre cele mai periculoase efecte ale utilizării rețelelor sociale este dependența. Potrivit medicului, folosirea excesivă poate provoca tulburări de somn, oboseală cronică, dificultăți de concentrare, iar din punct de vedere educațional poate duce la scăderea atenției și a capacității de gândire profundă. La nivel social, relațiile autentice sunt treptat înlocuite de interacțiuni superficiale.
‘Dar poate cel mai periculos aspect este invizibil – dependența. Mecanismele din spatele rețelelor sociale sunt concepute pentru a ne ține conectați cât mai mult timp. Modificări, like-uri. Fiecare interacțiune activează sistemul de recompensă al creierului creând un ciclu greu de întrerupt. Așadar, ce putem face ? În primul rând conștientizarea. Să înțelegem că timpul petrecut online nu este neutru el modelează felul în care gândim, simțim și relaționăm. În al doilea rând educația digitală – elevii trebuiesc învățați nu doar cum să folosească tehnologia, ci și cum să o gestioneze sănătos. Profesorii și părinții au un rol esențial în a oferi modele echilibrate. În al treilea rând – echilibrul. Să redescoperim valoarea timpului petrecut offline’, a explicat profesorul.
Dependența digitală — efectul invizibil și cel mai periculos
El a adăugat că nu este necesară renunțarea la tehnologie, ci utilizarea ei conștientă, fără a deveni ‘prizonierii ei’.
‘Vă invit să reflectăm la o întrebare simplă. Cine controlează timpul nostru ? Noi sau ecranele? Viitorul nu depinde doar de progresul tehnologic ci și de capacitatea noastră de a rămâne umani într-o lume digitală’, a conchis Mircea Beuran.
