Guvernul a publicat vineri „prima radiografie de ansamblu a statului român”, o analiză detaliată care vizează administrația locală, centrală și companiile de stat. Raportul scoate la iveală cifre incongruente privind numărul total de salariați, dar confirmă un fenomen surprinzător: aproximativ 200.000 de persoane dețin simultan cel puțin două contracte de muncă în sistemul public sau mixt.
Analiza, realizată de Cancelaria premierului în 2025 pe baza datelor consolidate din anul precedent, arată că în România funcționează 13.931 de instituții de stat. Totuși, evidența personalului rămâne o provocare, cifrele variind semnificativ între instituții: Ministerul Finanțelor raportează 1,1 milioane de salariați unici, în timp ce datele cumulate din baze diferite indică până la 1,3 milioane de asigurați. „Datele privind personalul provin din trei surse majore și sunt incongruente, cu diferențe semnificative între unele surse”, subliniază raportul.
Un punct central al raportului vizează numărul ridicat de contracte multiple. Datele arată că aproape 200.000 de persoane au două sau mai multe contracte individuale de muncă. Dintre aceștia, 104.171 de salariați au toate contractele încheiate exclusiv în instituții sau companii de stat.
Situația este detaliată astfel: 160.515 persoane au cel puțin un contract cu normă parțială, în timp ce 38.610 salariați dețin cel puțin două contracte cu normă întreagă. De asemenea, o parte dintre angajații de la stat cumulează funcțiile cu joburi în sectorul privat. „Numărul ridicat de contracte multiple și forme atipice de angajare ridică suspiciuni privind eficiența utilizării fondurilor publice”, avertizează documentul guvernamental.
În ceea ce privește funcționarii publici, aceștia reprezintă doar o mică parte din totalul angajaților (134.900 de persoane la aprilie 2025). O observație interesantă este legată de funcțiile de conducere, unde femeile dețin o pondere de 68%. Totuși, raportul notează că „pentru o situație reală a numărului de femei în posturi de conducere este necesară situația completă a posturilor care să cuprindă demnitarii, contractele de mandat și contractele individuale de muncă”.
Cea mai mare provocare pe termen lung este însă îmbătrânirea personalului. Aproximativ 55% dintre angajații din instituțiile publice au vârste cuprinse între 45 și 59 de ani. „Conform acestor date, se poate estima că între 50% și 60% dintre salariații actuali vor atinge vârsta pensionării în următorii 15 ani”, se arată în raport. Guvernul vede această realitate ca pe o „oportunitate pentru reducerea graduală a dimensiunii aparatului administrativ” prin digitalizare și automatizare.
Din totalul de 1.255.381 de posturi remunerate, marea majoritate provine din sectoare esențiale:
- Ministere (767.443 posturi): Predomină învățământul preuniversitar, poliția, jandarmeria, armata și spitalele.
- Consilii Județene (133.702 posturi): Majoritatea în spitale și servicii sociale.
- Comune (123.719 posturi): Jumătate din posturi sunt în asistență socială, în special asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav, care reprezintă 20% din totalul personalului local la nivel național.
Această radiografie oferă, în premieră, o bază de date necesară pentru viitoarele reforme administrative, subliniind însă nevoia urgentă de unificare a evidențelor salariale pentru a asigura o transparență reală a cheltuielilor publice.
