Plenul Senatului a respins miercuri, în calitate de primă cameră legislativă sesizată, proiectul de lege care propunea abrogarea normelor juridice adoptate pentru combaterea extremismului. Inițiativa legislativă nu a întrunit susținerea majorității parlamentare, înregistrând doar 16 voturi „pentru”, în timp ce 66 de senatori au votat „împotrivă”, iar alți 19 s-au abținut de la vot.
Proiectul respins, intitulat „Propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”, a fost asumat de un grup de 42 de parlamentari din partidele S.O.S. România, PACE – Întâi România, POT, AUR și aleși neafiliați. Potrivit textului elaborat de semnatari, scopul documentului era „stabilirea unui cadru juridic privind exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în scopul promovării şi apărării intereselor naţionale ale României, cu respectarea Constituţiei României şi a tratatelor internaţionale la care România este parte”.
Prin această inițiativă, parlamentarii opoziției doreau ca Parlamentul să verifice periodic modul în care legile naționale pot îngrădi libertățile cetățenești, asigurându-se că regulile sunt clare și proporționale. În plus, textul propus oferea o interpretare specifică pentru termenii de securitate publică, menționând că „ansamblul valorilor, obiectivelor şi priorităţilor care asigură suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, identitatea constituţională, securitatea şi dezvoltarea statului român” definește interesele naționale.
Totodată, inițiatorii au solicitat ca discursurile publice legate de suveranitate să fie protejate de lege în mod absolut, fără posibilitatea de a fi cenzurate sau pedepsite. În viziunea lor, „exprimarea opiniilor, ideilor şi informaţiilor privind interesele naţionale constituie o formă legitimă de exercitare a libertăţii de exprimare”.
Pentru ca aceste principii să intre în vigoare, parlamentarii din grupul de semnatari au cerut eliminarea totală din legislație a Ordonanței de Urgență 31/2002, actul normativ de bază care pedepsește manifestările fasciste, rasiste și xenofobe. Inițiativa respinsă cerea și anularea tuturor legilor de modificare adoptate ulterior, susținând că aceste prevederi aduc atingere libertăților constituționale ale cetățenilor.
Autorii proiectului au argumentat în expunerea de motive că legile actuale împotriva extremismului blochează practic manifestările de patriotism și lasă loc unor abuzuri din partea magistraților din cauza unor termeni neclari.
„În plan istoric, reprezintă o trădare a strădaniilor înaintaşilor noştri, care au întărit ţara, faţă de orice tip de acţiuni păgubitoare (…); în planul echităţii, reprezintă o favorizare selectivă pe criterii etnice, încălcând principiile de nediscriminare între cetăţenii de orice etnie, asumate constituţional. În plan justiţiar, prin formulări imprecise, oferă aparatului administrativ şi juridic posibilităţi de interpretare arbitrară/imprevizibilă/abuzivă/tendenţioasă; în plan logic, reprezintă o circularitate absurdă, căci protejarea exclusivă a intereselor unei alte etnii, denotă prin aceste legi un exces de influenţă/putere a acesteia, exces a cărui denunţare poate fi incriminată pe baza lor”, au notat inițiatorii în document.
În sprijinul demersului lor, semnatarii au cerut ca restrângerea drepturilor să se facă strict în condiții excepționale și au pledat pentru un spațiu public liber de orice constrângeri de natură politică sau juridică.
„România trebuie să fie un stat în care cetăţenii pot vorbi liber despre viitorul naţiunii lor, despre priorităţile strategice ale statului şi despre modul în care îşi văd apărate interesele colective fără teamă, fără ambiguitate juridică şi fără presiuni ideologice”, a explicat senatorul neafiliat Dumitru Manea în expunerea de motive.
După votul negativ primit în prima cameră a Parlamentului, inițiativa își va continua traseul legislativ în forul decizional, propunerea legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naţionale ale României urmând să fie dezbătută de Camera Deputaţilor.
