Declarația comună adoptată la Summitul B9 și al Aliaților Nordici, desfășurat la București, transmite un mesaj ferm privind securitatea Flancului Estic al NATO și rolul Rusiei în actualul context geopolitic. Liderii reuniți în Capitală afirmă că „Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa securităţii Aliaţilor”, subliniind că NATO trebuie să își concentreze eforturile asupra apărării colective și consolidării capacităților militare.
Documentul a fost semnat de statele participante din formatul București 9 și de aliații nordici, în prezența secretarului general al NATO și a președintelui Ucrainei. Statele Unite au participat în calitate de observator. În finalul declarației, Ungaria a transmis o „abţinere constructivă”, precizând că nu poate susține actuala formulare a textului ca „limbaj convenit”.
Potrivit declarației, reuniunea de la București reflectă „angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării pe întregul Flanc Estic al NATO”, într-un context marcat de amenințări tot mai mari la adresa securității euro-atlantice.
Liderii aliați arată că NATO trebuie să își întărească postura defensivă și să accelereze investițiile în apărare. „Ne asumăm responsabilităţi mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor şi prin creşterea investiţiilor în apărare, pe măsură ce Aliaţii lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB”, se arată în document.
În ceea ce privește Rusia, statele participante condamnă atât războiul din Ucraina, cât și acțiunile hibride desfășurate împotriva statelor aliate și partenere. Declarația menționează explicit „sabotajul, atacurile cibernetice şi o gamă largă de atacuri hibride şi activităţi destabilizatoare”, precum și încălcările repetate ale spațiului aerian de pe Flancul Estic.
Textul pune accent și pe consolidarea apărării aeriene și antirachetă, inclusiv împotriva amenințărilor generate de drone, dar și pe protejarea infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație.
În același timp, liderii B9 și nordici își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. „Aliaţii B9 şi Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi ne reafirmăm sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional”, se precizează în declarație.
Semnatarii documentului susțin în continuare aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și transmit că ajutorul militar pentru Kiev va continua „prin toate mijloacele şi instrumentele disponibile”.
Totodată, declarația susține o „pace justă şi durabilă în Ucraina”, în conformitate cu dreptul internațional și bazată pe „garanţii de securitate solide şi credibile”. Liderii salută eforturile de pace ale Statelor Unite și cer creșterea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a participa la negocieri.
Documentul face referire și la situația din Orientul Mijlociu, statele participante exprimându-și sprijinul pentru eforturile aliaților de protejare a libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
În final, liderii reuniți la București transmit că rămân „uniţi şi pregătiţi să continuăm să asigurăm o Alianţă mai capabilă de luptă, mai rezistentă şi mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat”.
Ungaria a transmis însă o poziție separată în legătură cu textul final al declarației. „Ungaria doreşte să îşi exprime o abţinere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susţină actuala formulare a declaraţiei ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, se arată în document.
