România și-a promulgat bugetul pe 2026 pe 20 martie, cu 79 de zile după începutul anului — cea mai mare întârziere din ultimele două decenii, depășind inclusiv recordul negativ din 2009, când țara traversa criza financiară globală.
Bugetul a trecut cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere, iar în același pachet a fost adoptată și Legea bugetului asigurărilor sociale. Premierul Ilie Bolojan a declarat că documentul reflectă reformele asumate de Guvern, de la reorganizarea administrației până la reducerea cheltuielilor publice și modificările privind pensiile speciale.
Dincolo de vot, calendarul adoptării plasează anul 2026 pe primul loc în clasamentul întârzierilor din ultimele două decenii. Bugetul a fost promulgat pe 20 martie, cu +79 de zile de la începutul anului. Următoarele cele mai mari întârzieri au fost înregistrate în 2021 (+52 de zile) și în 2009 (+51 de zile).
Cât de mare e întârzierea față de criza din 2009
Comparația cu 2009 este relevantă în contextul întârzierilor legate de adoptarea bugetului din acest an. Atunci, România adopta bugetul în plină criză financiară globală, declanșată după prăbușirea Lehman Brothers în septembrie 2008. Recesiunea severă care a urmat a afectat economiile din întreaga lume, inclusiv România, și a generat instabilitate politică majoră în Europa.
Ce conține bugetul adoptat: pensii speciale și reduceri de cheltuieli
Chiar și în acel context excepțional, bugetul României a fost adoptat mai devreme decât în 2026, diferența ajungând la aproape o lună. Datele istorice arată că, în majoritatea cazurilor din ultimele două decenii, bugetele au fost aprobate înainte de începutul anului sau în primele săptămâni din ianuarie. În perioada 2005–2024, cele mai multe legi bugetare au fost adoptate în decembrie, uneori chiar cu peste o lună înainte de 1 ianuarie.
